Pe aceeași temă
Deși marcate de multiple stereotipuri, relațiile dintre România și Ucraina pot fi îmbunătațite printr-o cooperare mai amplă în proiecte comune de natură economică, dar și prin transferul experienței românești a tranziției și a lecțiilor învățate în privința reformelor din justitiție, în transparentizarea instituțiilor și consolidarea societății civile. În cele din urmă, este un interes românesc major ca în vecinătatea estică să existe o Ucraină cu adevărat europeană. Iată una dintre concluziile Forumului Civic România-Ucraina organizat săptămâna trecută de Centrul Român de Politici Europene (CRPE) la București.
Timp de două zile (24 și 25 mai), experți din think-tank-uri și fundații ucrainene s-au întâlnit cu omologii lor din România, pentru a discuta despre evoluțiile din Ucraina, Republica Moldova și România. Scopul forumului a fost acela de a impulsiona relațiile comune, construind rețele de experți între cele două state și stabilind premisele implicării societății civile din România și Ucraina în relațiile bilaterale.
La împlinirea a 20 de ani de la stabilirea relațiilor româno-ucrainene, relația bilaterală este încă dominată de neîncredere și stereotipuri, ceea ce împiedică avansarea la o nouă etapă, a constatat Armand Goșu, profesor la Universitatea București. În acest sens, o cale de a demonta aceste stereotipuri ar fi ca cele două părți să se cunoască mai bine direct, evitând canalele intermediare. Deseori, informațiile despre Ucraina sau România sunt culese mai ales din presa occidentală, ceea ce uneori conduce la perpetuarea unor percepții eronate.
În relația bilaterală, Bucureștiul ar trebui să pornească de la obiectivul strategic al României, acela de consolidare în vecinătatea sa estică a unui spațiu de “stabilitate, securitate si predictibilitate politică, prosperitate economică și pace socială. Cu alte cuvinte, România este vital interesată ca țările cu care se învecinează – Republica Moldova și Ucraina – să fie democratice, prospere economic, iar securitatea lor să nu le fie primejduită de nicio amenințare”, spune Armand Goșu.
În acest sens, singurul vehicul instituțional care poate asigura îndeplinirea acestui obiectiv este integrarea europeană. România poate susține acest lucru prin votul ei în toate structurile de la Bruxelles. În plus, pe lângă cooperarea București-Kiev în cadrul programelor transfrontaliere, sau în formatele aflate sub egida UE – Parteneriatul Estic, Sinergia Mării Negre și Strategia Dunării, ”România ar putea să transfere experiența sa de tranziție în domenii precum reforma poliției, justiției, lupta împotriva corupției, libertatea media sau consolidarea societății civile”.
Un astfel de exemplu îl poate constitui Agenția Națională de Integritate (ANI). Invitat la dezbatere, Horia Georgescu, președintele ANI recomanda instituția pe care o conduce drept un model european de bune practici care ar putea fi aplicat și de către autoritățile din Ucraina. În cele din urmă, pentru Europa, „o justiție puternică într-un stat de drept reprezintă cartea de vizita ideală”, a spus șeful ANI. În România, ANI s-a dezvoltat pe două paliere: unul de natură investigațională, iar celălalt vizând implementarea declarațiilor de avere și interese. Anual, 300.000 de funcționari publici devin vizibili din perspectiva patrimoniului și a intereselor. Desigur, parcursul unei astfel de instituții nu este nici pe departe lipsit de probleme. De multe ori s-a încercat anularea și chiar desființarea atribuțiilor sale instituționale. În cele din urmă, “politicienilor din nicio țară nu le place să fie verificați de o justiție independentă”, a concluzionat Horia Georgescu.
