Pe aceeași temă
Alegerile de duminică au fost marcate printr-un absenteism record, comentează AFP, preluată de Agerpres.
Mișcarea prezidențială, "La Republique En Marche" (LREM) și aliații săi centriști, dispunând de aproximativ o treime din voturi, vor obține în al doilea tur duminica viitoare între 400 și 445 de locuri din cele 577 ale Adunării Naționale, cu mult peste numărul necesar pentru o majoritate absolută, conform estimărilor institutelor de sondare.
"Franța se întoarce", a lansat premierul Edouard Philippe, lăudând meritele unui președinte care "a știut să încarneze în Franța, ca și pe scena internațională, încrederea, voința și curajul".
Chiar și un ministru implicat într-un scandal de tranzacție imobiliară, Richard Ferrand, s-a calificat detașat în turul al doilea.
Acest scor arată performanța unei mișcări care, doar după un an de existență, a reușit să dinamiteze partidele tradiționale de stânga și de dreapta care își împărțeau puterea în Franța de 60 de ani.
Potrivit rezultatelor definitive publicate în cursul nopții de Ministerul de Interne, LREM și aliații săi centriști au obținut 32,32% din sufragiile exprimate, la mare distanță de dreapta (21,56%) și de partidul de extrema dreaptă Frontul Național (13,20%).
"Franța Nesupusă" (France Insoumise, LFI), partidul stângii radicale condus de Jean-Luc Melenchon, și Partidul Comunist au obținut împreună 13,74% din voturi, iar Partidul Socialist și aliații săi 9,51%, în timp ce ecologiștii doar 4,30%.
Absenteismul a atins un nivel record de 51,29%, potrivit ministerului.
Dreapta, care spera la începutul campaniei să-l priveze pe președintele Macron de majoritate și să-l forțeze la coabitare, ar obține între 70 și 130 de locuri în Adunarea Națională.
Un rezultat "dezamăgitor pentru familia noastră politică", a recunoscut fostul președinte al Adunării, Bernard Accoyer, în timp ce un lider al coaliției de dreapta Francois Baron a lansat un apel la mobilizare pentru a se evita "concentrarea puterilor" într-un "singur și același partid".
La stânga, Partidul Socialist al fostului președinte Francois Hollande, care controla jumătate din Adunarea Națională care și-a încheiat mandatul, a obținut mai puțin de 40 de locuri. "Un recul fără precedent", a recunoscut șeful său Jean-Christophe Cambadelis, eliminat duminică la fel ca și fostul candidat al PS la prezidențiale Benoit Hamon.
Partidul extremei drepte Frontul Național, condus de Marine Le Pen, care ajunsese în urmă cu o lună în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, a suferit de asemenea o înfrângere zrdobitoare: estimările îi acordă între unu și 10 locuri în cadrul noului parlament, față de două în legislativul precedent — insuficiente pentru a constitui un grup parlamentar.
Pentru acest partid antiimigrație și eurofob este o "decepție", a recunoscut vicepreședintele său Florian Philippot.
Marine Le Pen, care ar putea să-și facă pentru prima oară intrarea în parlamentul francez după ce sosise în frunte în circumscripția sa din nordul Franței, i-a invitat pe "alegătorii patrioți" la o "puternică mobilizare".
La cealaltă extremă, stânga radicală a lui Jean-Luc Melenchon ar obține între 10 și 23 de locuri.
"Valul" Macron
Aceste alegeri nu au reușit să-i mobilizeze pe francezi. Pentru prima oară după aproape 60 de ani, absenteismul în primul tur al legislativelor depășește pragul de 50%, ceea ce reflectă — potrivit experților — o formă de fatalism în fața "valului" Macron.
Această situație vine să confirme setea de reînnoire politică a francezilor, care au eliminat la alegerile prezidențiale lideri ai partidelor tradiționale în favoarea unui bărbat de 39 de ani, încă necunoscut în urmă cu câțiva ani, al cărui guvern grupează personalități de dreapta, de stânga și ale societății civile.
Printre candidații investiți de LREM se află un mare număr de cetățeni nealeși vreodată și provenind din domenii diferite: toreador, matematician, pilot de vânătoare etc.
Lipsa lor de notorietate și de experiență pare să fie compensată de popularitatea noului șef al statului francez.
Primii pași considerați de mulți reușiți pe scena internațională în fața "greilor" Donald Trump, Angela Merkel și Vladimir Putin, încrederea investitorilor, toate acestea au influențat votul francezilor. Președintele proeuropean beneficiază de o veritabilă "Macronmanie".
Consolidat de o probabilă largă majoritate în Adunare; Emmanuel Macron va avea libertatea de a-și aplica programul de reforme social-liberale: moralizarea vieții politice, flexibilizarea dreptului muncii, reducerea deficitlor publice pentru a se conforma regulilor europene.
