Pe aceeași temă
Reacția survine convorbirii telefonice de sâmbătă între preşedintele rus, Emmanuel Macron şi Olaf Scholz, relatează Agerpres, conform AFP.
Această discuţie de 75 de minute între cei trei lideri, a doua în două zile după cea de joi, s-a „focalizat” pe cererea Parisului şi Berlinului privind un „armistiţiu imediat şi amorsarea unei soluţii diplomatice”, au precizat separat preşedinţia franceză şi cancelaria germană.
Înainte de acest apel, Emmanuel Macron şi Olaf Scholz au avut fiecare câte o convorbire cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care le-a cerut să intervină pe lângă preşedintele Putin pentru a obţine o încetare imediată a luptelor, în contextul în care armata rusă strânge laţul în jurul Kievului şi continuă bombardamentele asupra altor oraşe.
În oraşul portuar strategic Mariupol, devastat de aproape două săptămâni de asediu, „situaţia este foarte dificilă, nesustenabilă din punct de vedere uman” şi „singura decizie pe care preşedintele Putin trebuie să o ia este să ridice asediul”, a mai precizat Palatul Elysee.
Din punctul de vedere al Parisului, liderul de la Kremlin a proferat „minciuni” atunci când a evocat, în discuţie, aceste „încălcări flagrante” ale drepturilor omului de către armata ucraineană, care ar utiliza civili ca „scuturi umane”, potrivit Moscovei.
Emmanuel Macron i-a răspuns că „abuzurile armatei ruse trebuie să înceteze” şi că „încălcările (…) în cel mai grav mod pot fi”, în sensul dreptului internaţional şi sub rezerva anchetei în curs, „calificate drept crime de război”.
La finalul acestei discuţii, calificată drept „foarte sinceră şi dificilă”, într-un „moment dramatic”, Emmanuel Macron „este hotărât să utilizeze toate resursele diplomaţiei, respectiv dialogul foarte exigent” cu Vladimir Putin, dar şi sancţiunile, „care sunt de natură istorică” cu „o punere la index” a Rusiei, potrivit preşedinţiei franceze.
„Punem o presiune maximală şi nu o vom slăbi”, a indicat preşedinţia franceză. În ceea priveşte ameninţarea unei posibile utilizări a armelor chimice în Ucraina de către Moscova, aceasta a subliniat că exigenţa lui Macron a fost „foarte puternică în sensul încheierii conflictului cât de curând posibil pentru a evita ce este mai rău, inclusiv recurgerea la arme ilegale sau distrugerea oraşelor”.
În urma convorbirii dintre Vladimir Putin, pe de-o parte, și președintele Franței Emmanuel Macron, și cancelarul german Olaf Scholz, de cealaltă parte, liderul de la Kremlin nu a părut să dea semne că e dispus să renunțe la război, transmite BBC.
Convorbirea a durat aprope 90 de minute și a fost descrisă ca o conversație „foarte dificlă”, de către oficialii francezi, conform informațiilor BBC.
Atât Macron cât și Scholz au cerut încetarea focului în Ucraina și încetarea ostilităților înainte de a începe o discuție structurată cu privire la următoare mișcări.
Vladimir Putin nu a arătat însă nicio dorință de a pune capăt războiului din Ucraina, au informat oficiali din biroul lui Macron, conform BBC.
Potrivit datelor transmise de dpa, Putin a fost cel care s-a plâns de tratamentul pe care forțel Ucrainei îl aplică militarilor ruși. Putin le-a solicitat liderilor europeni să facă „presiuni la Kiev” să înceteze încălcările „dreptului umanitar”.
Conform informațiilor transmise de partea franceză, UE urmează să aplice noi sancțiuni Rusiei, în urma unei decizii care va fi luată, zile următoare, la Bruxelles. „Sancțiunile vor ține cont de ultimele evoluții ale războiului, inclusiv de asediul de la Mariupol”, relatează BBC.
