Pe aceeași temă
Sub lupa celor mai grave evenimente din ultimele trei decenii
Protestele din Grecia, din prima jumatate a lunii decembrie, au fost, fara nicio indoiala, expresia unei revolte populare de amploare, in nici un caz refularea unor tineri (huligani, s-au grabit sa-i numeasca unii) care se considera reprimati de societate (cum le-au prezentat, minimalizandu-le, agentiile internationale de presa).
Violentele au izbucnit odata cu asasinarea, in seara zilei de 6 decembrie, a adolescentului Alexis Grigoropoulos (15 ani), impuscat mortal, intr-un context destul de ambiguu, de un politist. Desi, trei zile mai tarziu, acesta din urma a fost acuzat de crima premeditata, revoltele au continuat vreme de aproape doua saptamani. Pe strazi, pe ziduri si pancarte se putea citi: Stat asasin!, Sangele curge si cere razbunare!, Unul la pamant, mii in strada!, Fascistii!.
In 1985, un tanar de aceeasi varsta, Mihalis Kaltezas, era omorat tot de un politist, in acelasi cvartal - Exarhia (cartier central din Atena), in timpul unei manifestatii. Incidentul a stat la originea unei serii indelungate de confruntari intre fortele de ordine si grupari de extrema-stanga.
Actiunile protestatarilor/reactia autoritatilor
Tinerii din Grecia si-au exprimat nemultumirea nu numai in legatura cu gestionarea tragicului eveniment, ci si din cauza neajunsurilor economice acute (salarii mici si conditii de trai tot mai scazute, un sistem de asigurari nerealist) si a problemelor din invatamant. Ei au cerut demisia guvernului, respinsa cu fermitate de autoritati (de altfel, singurul raspuns fara echivoc pe care l-am auzit in acele zile).
Manifestatiile zilnice la care au participat sute si mii de demonstranti au degenerat, uneori, in acte de violenta si vandalism. Reale si grave, desigur, dar prea mult si unilateral mediatizate.
Studentii, care se bucura de azil universitar, au ocupat in semn de protest, pentru mai multe zile, principalele scoli superioare din intreaga tara. In Patras, un grup de 60-70 persoane au ocupat "simbolic" - asa cum au afirmat - un post de televiziune local, o tribuna de unde sa-si poata exprima opiniile. Cateva zile mai tarziu, un grup de tineri a intrerupt jurnalul de pranz al televiziunii publice (ERT) cu aceeasi intentie.
Ministrul de Interne, Prokopis Pavlopoulos, si-a oferit imediat demisia, care nu a fost insa acceptata. Dupa convocarea Cabinetului, premierul Costas Karamanlis l-a informat pe presedintele republicii si a avut intalniri cu liderii principalelor partide politice.
Ulterior, guvernul elen a anuntat o serie de masuri pentru despagubirea companiilor si magazinelor afectate de violente. Camera de Comert si Industrii din Atena (EVEA) a pus in functiune o linie telefonica speciala pentru cererile de indemnizatii. Premierul grec a promis micilor intreprinzatori un ajutor imediat de 10 pana la 20.000 de euro pentru a-si putea continua activitatea si, de asemenea, ca va suporta trei luni plata salariilor, inclusiv cadoul de Craciun si obligatiile angajatorilor catre stat.
Primaria Atenei a hotarat sa scuteasca de taxe persoanele care au avut de suferit in urma evenimentelor, pe durata unui an. Banca Nationala a Greciei ii sustine pe comerciantii pagubiti, oferindu-le un moratoriu de un an pentru recuperarea datoriilor si propunandu-le credite avantajoase pentru repararea magazinelor si refacerea stocurilor, imprumuturi achitabile in 15 ani si cu scutire de doi ani de la achitarea ratei de dobanda. Se estimeaza ca, desi despagubiti pentru pierderea stocurilor de articole, comerciantii nu au putut beneficia de contravaloarea profiturilor pe care le-ar fi obtinut daca magazinele lor ar fi fost deschise.
In ultimii ani, Grecia se confrunta cu o profunda criza economica, agravata pe fondul unei slabiciuni guvernamentale evidente. Aparatul de stat este acuzat de blocaj la toate nivelurile - ceea ce a facut sa se creada ca tara ar putea fi/deveni locul in care anarhistii fac legea.
Printre protestatari, anarhisti si forte destabilizatoare
Scenariul, acelasi: baricade de pubele arzand, razboi cu pietre si cocteiluri Molotov de-o parte si gaze lacrimogene de cealalta. Cateva zeci de tineri au fost raniti in urma incidentelor si mai multe zeci de persoane au fost spitalizate cu probleme respiratorii.
Vandalii au distrus, realmente, tot ceea ce au gasit in calea lor. O atmosfera incarcata de fum si sufocata de gaze lacrimogene. Principalele artere rutiere au fost inchise circulatiei, grave perturbatii in toate retelele de transport. Haos. Adevarate teatre de razboi, cartierele centrale din principalele orase grecesti au prezentat imagini dezolante: caldaramuri mancate de violenta, munti de cioburi, obiecte carbonizate aruncate in strada, magazine arse sau devastate si automobile incendiate (de preferinta, masini de lux).
"Este de inteles furia pe care a provocat-o acest tragic eveniment, cu toate acestea violenta care vatama linistea sociala si averile unor oameni nevinovati este inadmisibila", declara ministrul de Interne, in timp ce premierul asigura opinia publica ca "nu va exista nici un fel de indulgenta, huliganii vor fi pedepsiti exemplar".
Reprezentantii societatilor de asigurari vorbesc de pagube uriase, surse neoficiale estimeaza ca valoarea lor se ridica la peste un miliard de euro. Potrivit ultimului bilant realizat de o echipa EVEA, numarul magazinelor si firmelor distruse numai in Capitala Greciei se ridica la 402. Importante pagube materiale au suferit si cateva institutii publice, dar si cladiri istorice din Capitala elena.
Politia a anuntat ca, numai in timpul confruntarilor din Atena, au fost retinute 176 persoane, 100 de cetatenie straina (printre acestia, 6 cetateni romani) si 76 cetateni greci. Dintre acestea, 131 persoane au fost retinute pentru distrugeri si furt din magazine, in majoritate straini, iar 45 de persoane pentru participarea la luptele de strada si violenta impotriva fortelor de ordine, in timp ce alte 32 au primit diferite pedepse. In restul tarii au fost operate 258 de arestari, intre care 56 straini.
Speculand momentul, opozitia creste in sondaje
Liderul principalului partid de opozitie (PASOK), Iorgos Papandreou, a solicitat imediat organizarea de urgenta a alegerilor anticipate, declarand ca "unicul serviciu pe care-l poate aduce tarii Noua Democratie este de a se retrage de la putere". Acesta a indemnat la proteste pasnice fata de ceea ce a numit "violenta statului" si a continuat: "guvernul se afla in imposibilitatea de a proteja cetatenii".
Secretarul general al Partidului Comunist, Aleka Papariga, a provocat un adevarat soc: "cocteilurile Molotov si jafurile savarsite de tinerii cu fetele acoperite, a caror conducere se afla in legatura cu serviciile secrete de stat si ale caror acte sunt dirijate si de centre aflate in afara tarii, nu au nicio legatura cu revolta in masa a elevilor". In opinia sa, evenimentele au fost folosite pentru camuflarea si dezorientarea mobilizarilor in masa a tinerilor impotriva politicii autarhice si antipopulare a guvernului de centru-dreapta condus de Costas Karamanlis.
Principiul dominoului naste temeri
Protestele din Grecia exportate cu repeziciune, mai cu seama in Europa, au vizat in special misiunile diplomatice grecesti. Doua vehicule au fost incendiate in fata consulatului de la Bordeaux, Franta. De asemenea, s-au inregistrat agresiuni impotriva ambasadelor si consulatelor grecesti din Italia, Marea Britanie, Germania, Franta, Rusia si Turcia. Astfel, 5 politisti si un soldat italian au fost raniti usor, la Roma si Bologna, in urma ciocnirilor dintre manifestanti si fortele de ordine. Circa 50 de studenti au manifestat in fata Consulatului Greciei din Napoli. "Era un tanar, la fel ca noi, si a fost omorat nedrept", a spus unul dintre manifestanti. Institutul Grec din Venetia a fost ocupat pentru scurt timp de tineri de extrema-stanga. Si in Spania, la Madrid si Barcelona, manifestatiile au degenerat in confruntari intre politie si protestatari. Cateva zeci de persoane s-au manifestat virulent in fata Ambasadei Greciei din Londra si alti cativa au intrat, fara violenta, in Consulatul General din Berlin. La Moscova, o persoana necunoscuta a aruncat un dispozitiv incendiar in cladirea Consulatului General. Nu a scapat de atacuri nici Consulatul Elen din Istanbul.
Grecia ar fi putut deveni - spun analistii, daca evenimentele nu s-ar fi derulat in preajma sarbatorilor - un exemplu pentru extinderea violentelor, mai ales ca somajul este in crestere, iar cele mai multe frustrari le concentreaza tanara generatie (exemplificand, grecii inregistreaza in UE cea mai mare rata a somajului in randul tinerilor cu varsta de pana la 25 ani, cu un procent de 24,3%; deci, aproape unul din patru).
Pe fondul episoadelor similare inregistrate in urma cu cativa ani, Parisul s-a temut de mimetism (a avut si de ce, o demonstreaza cu prisosinta incidentele de la cumpana dintre ani). "Se poate intampla si in Franta la fel ca in Grecia", opina Laurent Fabius, fost premier al Frantei. De asemenea, ministrul francez de Externe si presedintele Consiliului pentru Afaceri Generale al UE, Bernard Kouchner, si-a exprimat in repetate randuri ingrijorarea fata de incidentele din Grecia.
Evenimentele s-au aflat pe prima pagina a ziarelor, a mass-media internationale si Internetului. In mai toate stirile transmise s-a subliniat ca au fost cele mai grave tulburari pe care le-a cunoscut Grecia in ultimii 35 ani.
In comunicatul sau, Ambasada SUA a cerut cetatenilor americani sa evite centrul Atenei, dar si al celorlalte mari orase, pana la revenirea situatiei la normal. Ministerul de Externe britanic si Ambasada Frantei in Republica Elena au atras atentia turistilor proveniti din aceste tari sa evite locurile in care aveau loc demonstratii. MAE roman a recomandat, de asemenea, ca romanii care viziteaza Grecia "sa evite zonele unde au loc manifestatii publice de protest".
Concluzii politice. Aceleasi, traduse in asigurari si promisiuni
Pe fondul tensiunilor din tara, al incidentelor inregistrate la ambasadele si consulatele Greciei din Europa, premierul Costas Karamanlis a dat asigurari ca poate garanta (totusi) securitatea populatiei, in ciuda violentelor urbane. "Grecia este o tara sigura", a insistat seful guvernului de la Atena. Premierul grec a exclus demisia sau organizarea de alegeri legislative anticipate. "Cum am mai spus si in trecut, este prea devreme sa ma pensionez", a declarat presei Karamanlis (52 ani), cu ocazia reuniunii de la Bruxelles a sefilor de stat si de guvern din tarile membre UE. In acest context, dar si al "unei crize financiare foarte severe", "avem nevoie de un guvern coerent si responsabil, de maini puternice pentru a-l conduce, si aceasta este pentru mine o prioritate, nu un scenariu oarecare privind alegeri anticipate sau o schimbare a conducerii", a adaugat Karamanlis.
Surse sindicale si organizatii neguvernamentale afirma ca, dupa aceasta scurta perioada de tacere, protestele vor continua cu noi miscari de amploare si greve generale, inca din prima jumatate a lunii ianuarie. Guvernul de la Atena nu a convins, mai mult, atitudinea sa tradeaza mai degraba o incercare disperata de gasire a unui colac de salvare. Intrebarea (problema) este daca (mai) poate.
