Pe aceeași temă
UPDATE: Ministerul Afacerilor Externe a luat nota de votul la motiunea de cenzura de la Chisinau.
Comunicatul MAE:
„MAE consideră că, în contextul complex din vecinătatea estică, stabilitatea Republicii Moldova trebuie sa fie prima prioritate după care să se ghideze în acest moment acțiunea tuturor forțelor politice responsabile. În egală măsură, în acest context, trebuie să prevaleze mandatul pro-european încredințat de cetățeni la alegerile legislative din noiembrie 2014, reconfirmat la alegerile locale din iunie 2015.
Pe această bază, Ministerul Afacerilor Externe exprimă așteptarea formării cât mai rapide a unui guvern capabil să pună în aplicare, în mod coerent și consecvent, un program construit pe asigurarea stabilității Republicii Moldova, remedierea dificultăților socio-economice curente și avansarea pe traseul european, în interesul cetățenilor Republicii Moldova.
Stabilitatea și continuitatea sunt condiții esențiale pentru parcurgerea proceselor necesare de reformă și avansarea proiectelor complexe de cooperare și de asistență derulate de România în beneficiul Republicii Moldova și al cetățenilor acesteia”.
***
Executivul Strelet a cazut dupa ce 65 de parlamentari au votat motiunea de cenzura depusa acum o saptamana de socialisti si comunisti. Totusi, astazi, democratii lui Marian Lupu au anuntat ca vor sustine motiunea, punand umarul la demiterea lui Strelet de la sefia Guvernului, transmite presa de la Chisinau.
De cealalta parte, liberalii si liberal-democratii nu au sustinut initiativa, acestia neavand o forta necesara pentru a stopa caderea Guvernului.
Oficial, initiatorii demersului si-au motivate actiunea prin “suspiciunea de coruptie a premierului Valeriu Strelet”.
Neoficial, e vorba de mai mult de atat, in conditiile in care Republica Moldova se afla intr-o zona geostrategica incerta, unde UE incearca sa atraga tara pe un parcurs ferm pro-european, in timp ce Moscova urmareste sa pastreze o influenta consistenta la Chisinau prin formatiunile subordonate: socialistii si comunistii.
Strelet avertiza inca de saptamana trecuta
Un semnal de alarma a fost tras joia trecuta cand, in timp ce motiunea era depusa in Parlamentul de la Chisinau, inca premierul de la acel moment Strelet avertiza asupra “riscului” unui “alt model de integrare”, daca vor fi activate alegeri anticipate, asa cum urmaresc formatiunile politice pro-Moscova.
“In cazul alegerilor anticipate exista riscul sa ne regasim intr-un alt model de integrare. Altul decat cel pe care il laudam aici”, a spus Strelet intr-un discurs sustinut in cadrul Congresului Partidului Popular European (PPE) de la Madrid.
Partidele care se declara proeuropene trebuie sa demonstreze ca isi doresc intr-adevar sa mentina tara pe cursul integrarii europene, a mai spus seful Executivului moldovean.
Strelet a tinut sa sublinieze faptul ca “justitia nu poate fi folosita ca instrument al executiei politice”, cu trimitere la recentul scandal al retinerii liderului liberal-democrat Vlad Filat, acuzat de coruptie si trafic de influenta.
Democratii dau jos propriul Guvern
Devine clar faptul ca situatia din Alianta pentru Integrare Europeana 3 (AIE 3) este cat se poate de nefunctionala. Altfel nu poate fi explicata decizia Partidului Democrat Moldovenesc sa sustina motiunea de cenzura impotriva propriului Executiv.
Potrivit Agora.md, liderul PDM Marian Lupu a propus in cadrul sedintei Consiliului AIE de ieri ca premierul Strelet sa isi depuna demisia si sa plece de la sefia Executivului in vederea formarii unei alte Aliante cu o majoritate parlamentara stabila.
Premierul i-a dat replica lui Marian Lupu: “Nu imi voi da demisia deoarece aceasta actiune va fi contrarie tuturor recomandarilor partenerilor de dezvoltare.
O sa merg in fata deputatilor, o sa prezint raportul de activitate si o sa las la latitudinea colegilor din PD sa decida daca vor sa demita un guvern pro-european investit tot de ei”, a spus Strelet astazi, inaintea sedintei parlamentare in care avea sa fie dezbatuta motiunea de cenzura.
Pentru demitierea Guvernului Strelet au votat 19 deputati democrati.
Palatul Cotroceni, reactie rapida
La scurt timp dupa demiterea Executivului Strelet, de la Bucuresti a venit primul semnal politic important. Intr-o reactie, presedintele Klaus Iohannis cere formarea rapida a unui Guvern stabil: “Parcursul european al Republicii Moldova trebuie sa continue”, a punctat seful statului roman.
Mesajul integral transmis de Administratia Prezidentiala de la Bucuresti:
„Am luat notă de votul din Parlamentul Republicii Moldova, prin care a fost aprobată moțiunea de cenzură împotriva Guvernului.
Republica Moldova traversează în prezent o perioadă dificilă pentru perspectiva agendei de reforme, pentru consolidarea parcursului european și, mai ales, pentru stabilitatea sa de ansamblu. Este esențial ca forțele politice să acționeze cu maturitate și responsabilitate, în conformitate cu așteptările cetățenilor, așa cum au fost exprimate la alegerile legislative din 30 noiembrie 2014.
Parcursul european al Republicii Moldova trebuie să continue. La fel, trebuie continuate eforturile de reformă, de consolidare a instituțiilor statului de drept, de soluționare a problemelor socio-economice ale actualității.
Din această perspectivă, este necesară formarea grabnică a unui guvern stabil și deplin angajat să acționeze cu energie în toate aceste direcții.
România își reafirmă determinarea de a acorda Republicii Moldova întregul său sprijin în acest sens.”
Ce urmeaza
Dincolo de instabilitatea politica din tara vecina, procedural, Constitutia Republicii Moldova prevede un termen de trei luni pentru formarea unui nou Cabinet, termen ce incepe sa curga din momentul comunicarii demisiei premierului.
Potrivit legilor de la Chisinau, Executivul Strelet trebuie sa-si prezinte demisia in cel mult trei zile, ulterior presedintele tarii va desemna un nou premier.
Acesta, intr-un interval de 15 zile, va prezenta in Legislativ propunerile pentru noul Cabinet. Daca va primi votul de incredere al deputatilor, noul Executiv va depune juramantul.
In cazul in care si aceasta noua propunere de premier va fi respinsa de catre Legislativ, seful statului are posibilitatea sa desemeneze inca un nume de prim-ministru.
Daca vor fi constatate respingeri repetate ale propunerilor de premier in Parlament, presedintele poate dizolva Legislativul, urmand a fi activate alegeri parlamentare anticipate.
