Pe aceeași temă
Un Paris parcă părăsit de lume, cu străzi goale și tensiune în aer, asta au lăsat în urmă atacurile coordonate de vineri noaptea. “Toate şcolile şi universităţile sunt însă închise sâmbătă, chiar dacă în Franţa ele au activitate. Schimbarea mare este în pieţe, însă. Piata Batignolles care are loc în fiecare sâmbătă dimineaţa este pustie.De altfel, toate activităţile legate de Primărie, deci şi pieţele în aer liber, au fost suspendate”, transmite Vasile Damian din Franța pentru RFI România.
Lovit în inimă, statul francez încă nu își revenise complet după șocul atacurilor asupra redacției Charlie Hebdo de la începutul acestui an. Cine ar fi crezut că, într-un timp atât de scurt, terorismul avea să se reactiveze în Hexagon și într-un stil atât de agresiv. Însuși președintele republicii, Francoise Hollande, asista din tribune la meciul de fotbal organizat pe Stade de France, atunci când trei atacatori au murit în urma a două explozii. Șeful statului a fost evacuat de urgență. La scurt timp, în miez de noapte, era convocat un Consiliu de Ministri. În dimineața zilei de sâmbătă a avut loc un consiliu de securitate.
Franța e debusolată și încearcă să restabilească încrederea populației în siguranța propriilor orașe. Din păcate, implicațiile atacurilor de vineri noaptea vor fi resimțite mult în timpul ce va veni. Europa se schimbă.
Urmări – Le Pen, Rusia, Siria
Ca și cum nu era de ajuns starea de nervozitate provocată de valurile masive de migranți, atacurile de vineri noaptea vor avea un efect de autoconservare. Asemănător organismelor care, aflate sub agresiune externă, se închid în cochilie.
Chiar în această săptămână șeful Consiliului European, Donald Tusk, avertiza că Europa se află într-o cursă contra-cronometru pentru salvarea spațiului de liberă circulație Schengen. Polonezul cerea măsuri rapide, dar fără panică. Acum pare să fie prea târziu. Franța a decretat stare de urgență si a reactivat controalele la granițe. Germania deja a luat o măsură asemănătoare la frontiere, alături de suedezi. Schengen pare deja suspendat pe teren, deși oficial europenii refuză să spună asta.
De asemenea, atacurile de vineri noaptea pot schimba sensibil ecuația din Orientul Mijlociu, acolo unde francezii conduc atacuri aeriene împotriva Statului Islamic de la sfârșitul lunii Septembrie. În cinci zile de acum, portavionul Charles de Gaulle e programat să plece în misiune în Golful Persic, arată Stratfor. Există toate datele pentru ca Aliații, și în special francezii, să își accentueze acțiunile militare în Siria. Dacă până acum erau evitate, operațiunile la sol pot deveni o opțiune.
Pe plan intern, societatea franceză aflată sub șocul terorismului poate decide democratic că dreapta radicală nu mai prezintă un așa mare stigmat, ba dimpotrivă. Marine Le Pen și al ei Front Național încep să stea din ce în ce mai bine în sondaje și își consolidează statutul politic printr-o agendă asumată împotriva imigrației. O altă opțiune ar putea veni de la republicanii de centru-dreapta ai fostului președinte Nicolas Sarkozy, recunoscut pentru luările de poziție ferme pe subiectul migrației.
Și să nu uităm că vorbim despre același Sarkozy care, aflat în vizită la Moscova la finalul lunii Octombrie, spunea că izolarea Rusiei nu face bine Vestului si cerea pasi în directia dialogului cu Putin. Același lucru pe care il clama și președintele Comisiei Europene, Juncker vorbind despre o recalibrare a relațiilor cu Kremlinul în dauna Washingtonului.
Se întâmplă lucruri pe continent, lucruri aparent fără legătură directă, însă care se pot interconecta relativ ușor într-o panoramă îngrijorătoare. Letargică, debusolată și într-o veritabilă stare de conflict, Europa trăiește unul dintre cele mai tensionate momente din istoria sa postbelică.
