Pe aceeași temă
În tot acest timp, pe străzile din Moscova pot fi văzute scene greu de digerat. Femeia care a afișat ostentativ acum câteva zile capul tăiat al unui copil de patru ani în apropierea unei stații de metrou din capitala Rusiei a spus că gestul este un protest față de implicarea Kremlinului în Siria.
În vârstă de 38 de ani, Gulcekra Bobokulova – originară din Uzbekistan, țară majoritar musulmană – a explicat gestul făcut. “M-am răzbunat pe cei care au vărsat sânge. Putin a vărsat sânge, avioanele (ruse) au lansat bombe. De ce sunt uciși musulmanii? Și ei vor să trăiască”, a spus femeia în fața camerelor, potrivit Reuters. De la Kremlin, cazul e pus pe seama unor dereglări mintale. “Trebuie să tratați în consecință orice spune o asemenea femeie dereglată mintal”, a spus Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin.
În context, se pare că implicarea militară a Moscovei în Ucraina și Siria au consolidat popularitatea liderului rus. 74% dintre ruși l-ar vota din nou pe Vladimir Putin în funcția de președinte, potrivit unui studiu realizat de o casă de sondare controlată de statul rus. E vorba despre cel mai ridicat nivel de popularitate pentru Putin din ultimii patru ani, potrivit sursei citate.
Cifrele de acest tip sunt usor de explicat, în condițiile în care presa din Rusia e controlată strict, cu mici excepții, de stat. Vladimir Putin e așteptat să candideze la un nou mandat prezidențial în 2018, ceea ce ar însemna al patrulea mandat la Kremlin. Liderul rus a capitalizat puternic în plan politic intern prin agresiunea militară din Ucraina și campania aeriană din Siria, mutări explicate prin încercarea Rusiei de a redeveni o putere globală, temă cu care o parte consistentă a publicului rus rezonează. Sunt însă și costuri. În această lună se împlinesc doi ani de la anexarea abuzivă a Peninsulei Crimeea de către Moscova, fapt perceput drept o gravă agresiune asupra status quo-ului postbelic. În estul Ucrainei, Kremlinul continuă să susțină o mișcare separatist armată. Iar în Siria, Suhoiurile ruse au lăsat în urmă peste 1.700 de civili morți în cinci luni de bombardamente, potrivit datelor prezentate de Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului.
Mai bine de 250.000 de morți și 10 milioane de persoane dislocate de la domiciliile lor reprezintă un bilanț provizoriu al războiului din Siria, în condițiile în care continuă să fie duse lupte. Coaliția occidentală condusă de americani îl vrea pe Bashar al-Assad plecat de la putere, pe care îl acuză de crime împotriva propriului popor. De cealaltă parte, liderul sirian are sprijinul Iranului și al Rusiei, stat care a lansat o campanie militară în Siria începând cu 30 Septembrie 2015.
Recent, la Geneva sunt desfășurate – în premieră, în ultimii doi ani – negocieri pentru găsirea unei soluții de pace în sângerosul război. Primite cu entuziasm, eforturile coordonate de Națiunile Unite pentru oprirea luptelor ce sunt duse de aproape cinci ani au cunoscut un blocaj subit. Situația ar fi comică, dacă nu e dramatică. Părțile implicate (guvernul Assad și reprezentanții rebelilor) se află în același loc, însă nu și la aceeași masă. Discuțiile sunt suspendate, ambele părți evitându-se reciproc. Asta în timp ce lupte sunt duse în continuare pe teritoriul sirian, unde oamenii continuă să moară. Recent, un fragil armistițiu negociat de SUA și Rusia a fost activat în Siria.
