Pe aceeași temă
Una dintre neînțelegeri se referă la Bahmut, orașul din estul Ucrainei, asediat de aproape nouă luni de către forțele ruse. Oficialii administrației Biden cred că Ucraina a cheltuit prea multe resurse pentru apărarea Bahmut și sunt îngrijorați că le va afecta capacitatea de a lansa o contraofensivă în această primăvară, însă oficialii de la Kiev au decis să continue să lupte pentru oraș, indiferent de costul ridicat pe care îl plătește pentru această decizie, scrie Politico, care citează oficiali din cadrul administrației de la Washington, precum și experți militari.
„Fiecare zi de apărare a orașului ne permite să câștigăm timp să pregătim rezervele și să ne pregătim pentru viitoarele operațiuni ofensive”, a spus general-colonel Olexandr Sirski, comandantul forțelor terestre ucrainene. „În același timp, în bătăliile din această fortăreață, inamicul pierde partea cea mai pregătită și capabilă de luptă din armata sa – trupele de asalt Wagner.”
Un alt subiect de controversă este Crimeea, deoarece președintele ucrainean Volodimir Zelenski insistă că va recâștiga peninsula de la Marea Neagră, care se află sub controlul Rusiei din 2014, iar locuitorii de aici sunt fericiți să facă parte din Federația Rusă.
În timp ce unii oficiali ai administrației Biden au promis sprijin pentru atacurile ucrainene asupra Crimeei, Politico spune că alți oficiali americani cred că insistența lui Zelenski de a nu începe negocieri de pace până când nu va recucerii Crimeea nu face decât să prelungească războiul.
În public însă, atât președintele Biden cât și ceilalți oficiali americani susțin că negocierile de pace se vor desfășura numai în condițiile Kievului.
Secretarul de stat Antony Blinken a recunoscut, de asemenea, riscul de escaladare al conflictului care ar veni odată cu o ofensiva ucraineană asupra Crimeei, caracterizând-o drept o „linie roșie” pentru președintele Vladimir Putin. Pentagonul a fost chiar mai categoric spunând că este puțin probabil ca Kievul să recucerească peninsula.
Din conversațiile cu 10 oficiali, influenți congresmeni și experți reiese faptul că un alt punct de tensiune în relațiile dintre SUA și Ucraina îl reprezintă sabotajul gazoductului Nord Stream din septembrie anul trecut.
Serviciile de informații din SUA au sugerat faptul că un „grup proucrainean” ar fi responsabil pentru distrugerea gazodcutului Nord Stream din toamna trecută, un incident care a rămas învăluit în mister până acum.
Informațiile publicate pentru prima dată de New York Times nu sunt foarte detaliate, dar par să demonteze teoria conform căreia SUA ar fi fost responsabile pentru sabotarea gazoductelor prin care gazul rusesc ajungea în Europa. Dar afirmațiile vagi sunt probabil o încercare de a transfera bănuielile care planează asupra SUA în urma raportului-bombă al jurnalistului de investigație Seymour Hersh, potrivit căruia președintele Biden a ordonat distrugerea conductelor submarine.
Analiștii nu cred că Zelenski sau consilierii săi au fost implicați în actul de sabotaj, dar administrația Biden i-a semnalat Kievului – într-un mod similar incidentului în care o mașină capacană a explodat la Moscova, omorând-o pe fiica unui cunoscut naționalist rus anul trecut – că anumite acte de violență care au loc în afara granițelor ucrainene nu vor fi tolerate.
În plus, au existat tensiuni între americani și ucraineni și în privința livrărilor de arme. Până acum, SUA au trimis aproape toate ajutoarele militare pe care Ucraina le-a dorit, dar Kievul a continuat să ceară încă și mai mult armament.
Dar SUA par să fi obosit de cererile constante ale lui Zelenski pentru livrarea de armament. Doi oficiali de la Casa Albă au declarat pentru Politico că la Washington există „mârâieli” din cauza cererilor constante ale lui Zelenski și a lipsei de recunoștință manifestate. În ciuda sprijinului masiv oferit de SUA și aliații săi, oficialii ucraineni au spus frecvent că „nu este suficient” și cer avioane de luptă și rachete cu rază mai lungă de acțiune.
În mod public, Biden susține în continuare că va sprijini Ucraina „atâta timp cât este nevoie”, dar există și alte semne că SUA se gândește să-și reducă sprijinul. Directorul CIA, William Burns, a vizitat Kievul în ianuarie și i-a spus lui Zelensky că Congresul ar putea să nu adopte pachete mai mari de ajutor pentru război. Oficialii ucraineni sunt îngrijorați de faptul că administrația ar putea folosi Congresul ca scuză pentru a reduce asistența militară.
Administrația Biden încă nu i-a pus la dispoziție Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune – pe de-o parte, pentru că însăși armata americană nu are destule rachete de acest gen de care ar putea să se despartă, dar și pentru că americanii se tem că ucrainenii ar putea să lovească ținte din interiorul Rusiei, ceea ce ar duce la o agravare a conflictului.
Un raport publicat recent a dezvăluit faptul că Pentagonul a blocat o inițiativă a administrației Biden de a pune la dispoziția Curții Penale Internaționale dovezi ale unor posibile crime de război comise de armata rusă. Cu toate că Biden a promis că va sprijini Ucraina în războiul contra Rusiei, americanii le-au transmis clar ucrainenilor că nu vor putea să susțină Kievul la acest nivel la nesfârșit. Unul dintre cei mai vehemenți oficiali americani care s-au arătat împotriva ajutoarelor militare trimise Kievului pe cheltuiala Washingtonului în condițiile în care nu există un plan clar de încheiere a conflictului este președintele Camerei Reprezentanților, Kevin McCarthy. Republicanul a refuzat invitația lui Zelenski de a călători la Kiev pentru a vedea realitățile războiului.
Pentru moment, Biden continuă retorica potrivit căreia Statele Unite îi va permite lui Zelenski să ia toate deciziile cu privire la război și la negocierile de pace, dar au început să apară voci care se tem că lucrurile s-ar putea schimba pe măsură ce războiul se prelungește și se apropie următoarele alegeri prezidențiale din SUA.
