Incidentele aeriene de pe flancul estic - un test al nervilor pentru relaţiile NATO-Rusia

Liviu Tatu | 16.12.2014

Pe aceeași temă

Forțarea spațiului aerian al NATO de către aeronave rusești pare să fi devenit o normalitate în Europa post-Crimeea.

 

 

Anexarea Crimeei şi, ulterior, conflictul pro­vo­cat din estul Ucrainei, stat naţional suveran, au afectat serios raporturile dintre NATO și Rusia. Dar Actul Fondator NATO-Rusia, pilonul care oferă cadrul de cooperare la nivelul re­la­ţiilor celor doi principali competitori ai Răz­bo­iu­lui Rece, este încă în vigoare. Niciuna dintre părţi nu a negat încetarea efectivă a func­ţio­nă­rii prevederilor asumate. Privind retro­s­pec­tiv, 2014 a fost anul cel mai tensionat al re­la­ţii­lor NATO-Rusia, în perioada post-Război Re­ce. Este și contextul în care pe flancul estic al Alianţei a crescut semnificativ numărul mi­siu­nilor de interceptare a avioanelor ruseşti de că­­tre aeronavele statelor membre NATO. Re­cent, Comandamentul Aliat pentru Operaţii al NATO atenţiona că în acest an s-au in­ten­si­fi­cat con­sis­tent numărul operaţiunilor de in­ter­ceptare a avioanelor ruseşti: până în oc­tom­brie, Ali­an­ța a desfășurat peste 100 de astfel de misiuni, de trei ori mai multe decât anul trecut.

 

Igor Sutiaghin, expert în cadrul Royal United Ser­vice Institute din Londra şi fin cunoscător al comportamentului maşinăriei de securitate naţională ruse, rezuma pentru BBC, la 30 oc­tom­brie 2014, rațiunile zborurilor aviaţiei ru­seşti în apropierea graniţelor NATO: pe de o par­te, acestea sunt exerciţii care reproduc fi­del condiţiile de confruntare directă; pe altă par­te, testează capacitatea de răspuns a for­ţelor Alianţei, mai ales pentru statele din flan­cul estic care sunt parte a programului de po­liţie aeriană al NATO.

 

Recent, un think-tank londonez - European Lea­dership Network – a publicat un raport în care realizează o indexare a misiunilor de in­terceptare a avioanelor ruseşti în 2014 de că­tre forţele Alianţei, identificându-se trei tipuri de cazuri: incidente cu grad mare de risc și ca­re s-ar fi putut încheia tragic, cu pierderi de vieţi omeneşti, sau care ar fi putut de­clan­șa o confruntare directă NATO-Rusia; inci­den­te se­ri­oase care prezintă riscuri de escaladare (es­te categoria în care au fost incluse şi câ­teva incidente desfăşurate deasupra Mării Ne­gre); in­cidente de rutină, aşa-numitele zbo­ruri „um­bră”, prin care sunt realizate misiuni de re­cu­noaştere ale aeronavelor celeilalte părţi sau ob­servarea exerciţiilor aeriene ale celeilalte părţi. Cele mai multe dintre acestea din urmă vizează mai ales statele baltice, re­pre­zentând pentru o durată foarte scurtă de timp încăl­cări ale spaţiului aerian naţional al unuia din­tre aliaţi. Ele nu diferă mult ca mo­dalitate de des­făşurare faţă de celelalte două tipuri de in­cidente, însă în ultima perioadă ra­ta lor a cres­cut foarte mult, ceea ce face ca să menţină cres­cută starea de tensiune în ime­diata ve­ci­nătate a graniţei NATO, iar es­ca­drilele din ca­drul misiunii de poliţie aeriană să fie per­ma­nent în stare de alertă. Eventuala re­laxare a si­tuaţiei dintre cele două părţi ar pre­supune ca Rusia să reevalueze riscurile con­tinuării unei astfel de politici militare insis­ten­te. Tot­o­dată, ambele părţi trebuie să dea do­vadă de mo­derație politică şi să-şi îm­bu­nă­tă­ţească co­municarea la nivel militar şi trans­pa­renţa.

 

 

Summit-ul de la Newport a stabilit câteva obi­ective clare pe care aliaţii trebuie să şi le asu­me pentru transpunerea la nivel colectiv a răspunsului prompt pe care Alianţa trebuie să îl ofere noului mediu de securitate. An­ga­ja­mentele privind elementele de avangardă aso­ciate Forței de Răspuns a NATO (NRF), des­fă­șurarea de infrastructură de comandă și con­trol, care să coordoneze eventualele trupe de intervenție, toate fac parte din măsurile de adaptare a Alianței la efervescența geopolitică a Rusiei. În egală măsură, însă, NATO trebuie să răspundă și acestui joc aerian al nervilor, ca­re capătă accente tot mai îngrijorătoare. Doar săptămâna trecută, ministrul polonez al Apă­rării a denunțat acțiunile Rusiei deasupra Balticii ca fiind fără precedent. Armata nor­ve­giană a anunțat chiar că unul dintre avioanele sale era să intre în coliziune cu un aparat de vânătoare rusesc. Și aviația finlandeză a vor­bit de exerciții neobișnuit de intense, reunind bombardiere, avioane de vânătoare și avioane de transport rusești deasupra Mării Baltice și Golfului Finlandei.

 

Cel puţin pentru moment, granița estică este cea mai expusă testului de turnesol al re­la­ţiilor NATO-Rusia, iar obiectivele de la New­port trebuie adaptate specificului ame­nin­ță­ri­lor care prind contur în această zonă, pentru că, în cele din urmă, aici se joacă cre­di­bi­li­ta­tea Articolului 5 – inima NATO.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22