Pe aceeași temă
„Toţi cei 30 de aliaţi din NATO au ratificat protocolul de aderare. Aştept cu nerăbdare arborarea drapelului Finlandei la sediul NATO în zilele următoare”, a scris Stoltenberg pe Twitter.
La Bruxelles va avea loc în 4 şi 5 aprilie o reuniune a miniştrilor de externe din NATO.
Finlanda şi Suedia au solicitat anul trecut să adere la NATO ca reacţie la invazia rusă din Ucraina, dar procesul a fost ţinut în loc de Turcia şi Ungaria.
Preşedintele finlandez Sauli Niinisto a mulţumit celor 30 de ţări membre ale NATO pentru sprijinul acordat aderării ţării sale, după votul de joi seară din Parlamentul Turciei, transmite vineri AFP, citată de Agerpres.
„Vreau să le mulţumesc tuturor pentru încredere şi sprijin”, a spus într-un comunicat de presă şeful statului. El şi-a exprimat dorinţa intrării „cât mai curând” și a Suediei în Alianţa Nord-Atlantică, a cărei candidatură continuă să fie blocată de Turcia.
„Finlanda va fi un aliat puternic şi capabil, dedicat securităţii alianţei”, a promis preşedintele Sauli Niinisto.
Turcia a aprobat joi, după zece luni de suspans, aderarea Finlandei la NATO, devenind ultima ţară a Alianţei care a dat undă verde, după ce Ungaria a făcut luni acelaşi lucru.
„Ne vom apăra reciproc”, a promis, la rândul ei, premierul finlandez Sanna Marin, care va încerca să câştige un al doilea mandat la alegerile generale de duminică.”Finlanda este alături de Suedia acum şi în viitor şi sprijină candidatura lor”, a scris ea pe Twitter.
Turcia bloca din mai 2022 intrarea în NATO a Finlandei și a Suediei.
Ankara a acuzat în special Suedia de pasivitate în faţa „teroriştilor” kurzi refugiaţi în această ţară, cerând extrădarea unor militanți PKK asupra cărora guvernul nu are ultimul cuvânt. Incendierea unui exemplar din Coran de către un extremist în capitala suedeză, în luna ianuarie, a dus la suspendarea negocierior între Ankara, Helsinki şi Stockholm.
Ulterior, şeful statului turc a lăsat să se înţeleagă că Turcia este pregătită să ratifice separat aderarea Finlandei, cu toate că iniţial cele două ţări nordice doreau să avanseze „umăr la umăr” în procesul de integrare euroatlantică.
Totodată, este de așteptat ca și Ungaria să continue să blocheze cererea Suediei. „Ungaria suspendă admiterea Suediei în NATO din cauza nemulțumirilor produse de criticile din partea Stockholmului referitoare la politicilor premierului Viktor Orban, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al guvernului ungar”, potrivit Reuters.
La începutul acestei luni, Moscova a luat în considerare faptul că Finlanda va avea parte de o accelerare a procedurii de aderare, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov afirmând: „Ne-am exprimat de multe ori regretul față de direcția Finlandei și Suediei către aderare la NATO deși am spus de multe ori că Rusia nu reprezintă o amenințare pentru niciuna dintre aceste țări”.
„Nu avem nicio dispută cu aceste țări... Ele nu au reprezentat niciodată vreo amenințare pentru noi și, logic, nici noi nu le-am amenințat”, a adăugat Peskov.
Între timp, Finlanda construiește un gard de 200 de kilometri de-a lungul graniței sale cu Rusia pentru a spori securitatea frontierei, după ce a raportat că mulți bărbați ruși au fugit în Suedia pentru a scăpa de serviciul militar obligatoriu. Gardul va avea o înălțime de 3 metri și va fi acoperit cu sârmă ghimpată.
Cererea de aderare a Suediei este de așteptat să continue să stea, după deteriorarea relațiilor cu Turcia în urma incidentului de ardere a Coranului de către un activist de extremă dreaptă. Turcia a cerut, de asemenea, autorităților suedeze represiunea împotriva grupurilor politice și a agenților kurzi, susținând în același timp că Stockholm a găzduit „teroriști” pe teritoriul său. Dar indiferent de pașii limitati pe care i-a făcut Suedia până acum, niciunul dintre ei nu a satisfăcut conducerea turcă.
