Pe aceeași temă
Novak, fost ministru al familiei şi care îşi va prelua mandatul la 10 mai, a primit 137 de voturi pentru din cele 188 exprimate (dintr-un număr total de 199 de deputaţi), în timp ce candidatul opoziţiei, Peter Rona, a primit 51 de voturi.
În primul ei discurs în calitate de preşedintă aleasă, Novak a promis să fie „o bună şefă de stat care să apere familia ca fundament al suveranităţii”. Totodată, ea a calificat drept „inacceptabilă invazia rusă în Ucraina”.
Premierul ungar Viktor Orban a condamnat la rândul său invazia rusească din Ucraina, imediat după ce președintele Vladimir Putin a ordonat declanșarea „operațiunii militare speciale” în țara vecină.
La începutul lunii martie Orban, considerat un aliat al președintelui rus Vladimir Putin, a declarat că Ungaria își va reconsidera politica externă din cauza războiului din Ucraina. Unii analiști au pus însă această declarație pe seama alegerilor parlamentare care vor avea loc în Ungaria luna viitoare.
Orban a anunțat pe 7 martie că Ungaria nu va permite transporturi de arme către Ucraina să îi tranziteze teritoriul.
Katalin Novak, în vârstă de 44 de ani şi mamă a trei copii, a fost vicepreşedinte al Fidesz, până la congresul partidului din luna noiembrie a anului trecut
Ea are studii economice, de drept şi administraţie publică, în Ungaria şi Franţa, a trăit în SUA, Franţa şi Germania şi vorbeşte engleza, franceza, germana şi spaniola.
Într-un interviu acordat în luna decembrie site-ului de știri index.hu, Novak a respins acuzațiile că va fi o marionetă a lui Viktor Orban, la guvernare de peste un deceniu, perioadă în care și-a consolidat controlul asupra puterii prin măsurile îndreptate împotriva presei de opoziție.
„Cei care spun că aș fi doar o marionetă în această poziție mă degradează nu doar pe mine personal, ci femeile în general. Ei presupun că o femeie nu poate fi un funcționar public suveran capabil de a lua decizii autonone”, a afirmat ea.
Novak îi va urma în funcție lui Janos Ader, un alt membru proeminent al partidului de guvernare Fidesz. Ader a făcut mai multe afirmații controversate de-a lungul mandatului său, comparând în luna august a anului trecut anexarea Crimeei cu Tratatul de la Trianon.
„Maghiarii nu au uitat, nici după un secol, că au ajuns, atunci, să fie minoritari, că li s-au luat şcolile şi s-a făcut tot posibilul pentru ca învăţământul în limba maternă să fie desfiinţat”, a acuzat János Áder, la Kiev, la Summit-ul inaugural al Platformei Internaționale Crimeea.
Janos Ader, politician de carieră, a reprezentat un sprijin solid pentru Orban, cu mici excepţii ocazionale legate de unele din reformele controversate introduse de guvernul condus de acesta.
Alegeri legislative pe 3 aprilie
În data de 3 aprilie, în Ungaria vor fi organizate alegeri legislative, un scrutin care se anunță dificil în care se vor confrunta partidul premierului Viktor Orban, Fidesz, aflat la putere de mult timp, și opoziția unită pentru prima dată, menționează Politico.eu.
Premierul Viktor Orban, care vizează un al patrulea mandat, se confruntă cu o opoziţie formată din șase partide. În ultimele luni, unele sondaje au plasat Fidesz și alianța de opoziție la egalitate, deși opoziția a părut să piardă teren la sfârșitul anului 2021.
Alianța formată din șase partide este condusă de Peter Marki-Zay, un conservator catolic în vârstă de 49 de ani, tată de șapte copii și primar al unui oraș mic, care pare să întruchipeze valorile tradiționale pe care Orban le susține în mod public și este văzut ca un adversar dur.
Tot în data de 3 aprilie în Ungaria va avea loc un referendum cu privire la chestiuni legate de comunitatea LGBTQ, potrivit comunicatului preşedintelui, scrie Agerpres.
În cadrul referendumului, cetăţenii ungari vor fi întrebaţi dacă sunt de acord cu organizarea de seminarii despre orientarea sexuală în şcoli fără acordul părinţilor şi dacă sunt de părere că procedurile de schimbare de sex ar trebui promovate în rândul copiilor.
De asemenea, ei vor fi întrebaţi dacă conţinutul media ce ar putea influenţa orientarea sexuală ar trebui să le fie prezentat copiilor fără nicio restricţie.
Viktor Orban și-a înăsprit în ultima perioadă retorica și criticile la adresa liberalismului occidental. La putere din 2010, Orban, în vârstă de 58 de ani, s-a prezentat drept apărător al identității culturale a Ungariei împotriva migrației musulmane în Europa și protector al valorilor creștine împotriva liberalismului occidental.
Premierul maghiar Viktor Orban se află în coliziune cu majoritatea omologilor săi occidentali încă de la debutul crizei migrației, în 2015, tensiunile și contrele politice escaladând adesea pe marginea marilor dosare europene, fie că este vorba de situația statului de drept, libertatea mass-media, drepturile comunității LGBTIQ sau fondurile europene. De asemenea, Orban este criticat și pentru relațiile economice apropiate cu Rusia sau China.
