Pe aceeași temă
Remarca a fost făcută de Dmitri Peskov, într-un interviu acordat CNN, în timp ce americanii avertizează că sunt pregătiți inclusiv pentru o „ripostă fermă”.
După impasul constatat la finalul seriei de convorbiri de săptămâna trecută, care au eşuat în dezamorsarea unui nou conflict în Ucraina, SUA spun că se vor pronunţa la începutul acestei săptămâni în privința viitorului disputei cu Rusia. „Avem consultări strânse” cu aliaţii Washingtonului şi „vom spune mai mult pe tema viitoarelor etape ale diplomaţiei la începutul săptămânii viitoare”, a declarat duminică, la CBS, consilierul preşedintelui american Joe Biden pentru securitate naţională, Jake Sullivan, relatează AFP, preluată de Agerpres.
„Nu ştim care va fi rezultatul, am avut aceste trei serii de convorbiri, există anumite puncte de înţelegere între noi. Dar în general, în ceea ce priveşte chestiunile de principiu, putem spune acum că rămânem pe poziţii divergente, pe poziţii total divergente. Iar asta nu este bine, este supărător”, a spus duminică Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, într-un interviu acordat CNN.
Un bun vorbitor de limbă engleză, el și-a dozat bine cuvintele pentru a îmbina un mesaj aparent pașnic cu unul de amenințare: „Nimeni nu ameninţă pe nimeni cu o acţiune militară (...), asta ar fi o nebunie”, a dat asigurări Peskov la CNN, întrebat despre o posibilă ofensivă rusă în caz de eşec al diplomaţiei. „Dar vom fi gata să trecem la represalii”, dacă NATO nu satisface exigenţele ruse, a avertizat el, fără a furniza detalii despre natura acestei riposte.
În plus, a amenințat voalat că răbdarea Rusiei este limitată: „Nu vorbim despre ziua de mâine, nu este o chestiune de ore”, dar „nu vrem să vedem negocieri de o lună, de un an, doar pentru a discuta despre dezacordurile noastre”, a spus purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus. „Vrem să simţim începutul unei dorinţe de a ţine cont de îngrijorările noastre. Până în acest stadiu, din nefericire, nu am reuşit să ajungem la acest rezultat”, a indicat el.
De ce menține Rusia trupe în Transnistria
Peskov a reluat promisiunile pe care Washingtonul le-ar fi făcut la începutul anilor '90, odată cu reunificarea Germaniei, că nu se va extinde spre Est, dar a recunoscut cu regret că nu s-au materializat și într-un acord scris, justificând de ce Moscova pune acum pe masa discuțiilor această condiție.
Pe de altă parte, el a spus că Rusia are dreptul să-și amplaseze forțe și arme oriunde pe teritorul propriu, inclusiv la granița cu Ucraina sau în Kaliningrad.
Întrebat de ce Rusia își menține trupe și în afara granițelor sale, de exemplu în Transnistria sau în Georgia, el a spus că este vorba de „trupe de menținere a păcii” pe care dacă le-ar retrage, regiunile respective riscă să se afle în pragul unui nou conflict.
Cât despre ameninţarea cu sancţiuni fără precedent formulată de SUA, în caz de invadare a Ucrainei de către Rusia, Peskov a spus că „ar fi o mare greşeală”, că „ar duce la o încetare a oricărei relaţii” bilaterale și că oricum sancțiunile niciodată nu au dat rezultate, dimpotrivă, au ajutat Rusia să-și dezvolte economia internă și să-și reducă importurile.
În final, mesajul Kremlinului s-a vrut a fi unul optimist: Peskov și-a exprimat încrederea că „înțelepciunea politică” atât a președintelui Putin, cât și a președintelui Joe Biden își va arăta roadele.
Europenii şi americanii îi acuză pe ruşi că au comasat aproape 100.000 de soldaţi la frontiera ucraineană în vederea unei potenţiale invazii a ţării vecine. Serviciile de informaţii americane afirmă chiar că Moscova a desfăşurat deja agenţi în estul Ucrainei pentru a derula operaţiuni de „sabotaj”, vizând crearea unui pretext pentru o ofensivă.
Kremlinul a respins aceste acuzaţii şi a dat asigurări că vrea să se apere de postura considerată ameninţătoare a NATO în vecinătatea sa. Rusia cere în special garanţia scrisă că Alianţa nu va accepta o aderare a Ucrainei, o concesie pe care occidentalii o refuză de principiu.
Războiul se mută în spațiul cibernetic
„Însă cel mai important este că suntem pregătiţi pentru toate scenariile. Dacă Rusia vrea să continue pe cale diplomatică, suntem pregătiţi, dar împreună cu aliaţii şi partenerii noştri. Dacă Rusia alege calea invaziei şi a escaladării, suntem de asemenea pregătiţi pentru o ripostă fermă”, a avertizat el.
Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă Foto: Profimedia Images
În acest context, Kievul a anunţat, duminică, că deţine „probe” ale implicării Moscovei într-un atac cibernetic de amploare care a vizat mai multe site-uri guvernamentale ucrainene. Kremlinul a dezminţit orice implicare rusă.
„Nu m-ar surprinde deloc dacă se adevereşte că este vorba de Rusia”, a comentat Jake Sullivan. Totuşi, „încă nu am stabilit responsabilii pentru acest atac”, a mai spus consilierul Casei Albe, subliniind că „societăţile private cheie” implicate nu au dus la indicii despre presupușii autori. „Lucrăm asiduu pentru a-i identifica”, a adăugat el.
„Dacă se adevereşte că Rusia este cea care loveşte Ucraina cu atacuri cibernetice şi asta continuă şi pe viitor, bineînţeles că vom lucra împreună cu aliaţii noştri la o ripostă adecvată”, a avertizat el.
El a reamintit că SUA au avertizat de luni de zile asupra posibilităţii ca ruşii să utilizeze astfel de acte de piraterie informatică pentru a alimenta tensiunea în Ucraina. „Asta face parte din strategia lor, au făcut-o în trecut în alte contexte”, a menționat Sullivan.
Aurescu: Nu poți să creezi o situație de securitate dificilă, după care să refuzi dialogul. Ar fi o abordare iresponsabilă a Rusiei
Bogdan Aurescu spune că un eventual refuz al dialogului din partea Rusiei ar fi o abordare „iresponsabilă”
NATO este în așteptarea unui răspuns din partea Moscovei, după ce a propus Rusiei să continue dialogul început la 12 ianuarie în cadrul Consiliului NATO-Rusia, „pe fiecare componentă a situației de securitate din acest moment”, a declarat duminică seara, la Digi24, ministrul de externe Bogdan Aurescu. El a adăugat că un evental refuz al dialogului ar dovedi o „abordare iresponsabilă” din partea Federației Ruse.
„Noi am organizat această serie de dialoguri cu Federația Rusă în săptămâna care s-a încheiat într-un mod complementar tocmai pentru a încerca să găsim o cale spre dezescaladare. Acesta este rostul pe care l-au avut toate aceste discuții. Nu e vorba despre o negociere, ci despre un dialog care am propus Rusiei să continue. Consilul NATO-Rusia, care s-a întâlnit pe 12 ianuarie, a propus reprezentanților ruși să existe o serie de reuniuni ale acestui Consiliu NATO-Rusia, astfel încât să putem continua discuția în mod aplicat pe fiecare componentă a situației de securitate din acest moment. Așteptăm în continuare un răspuns din partea Rusiei, pentru că noi sperăm ca acest dialog să continue”, a spus ministrul de externe, Bogdan Aurescu.
Și adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană, spunea, joi, la Digi24, a doua zi după Consiliul NATO-Rusia, că Alianța Nord-Atlantică va transmite în scris Federației Ruse, în zilele următoare, propunerile pe care le are pentru o rezolvare pe cale diplomatică a tensiunilor apărute în legătură cu Ucraina, dar va sublinia principiile asupra cărora nu va fi de acord să facă niciun compromis.
„Absența dialogului ar însemna, tocmai, o abordare care nu mai corespunde cu conduita pe care noi o dorim responsabilă din partea Federației Ruse. Nu poți să creezi o situație de securitate dificilă, să aduci foarte multe trupe și echipamente militare pentru a crea o presiune, să ameninți practic cu folosirea forței, să pui sub semnul întrebării întreaga arhitectură de securitate europeană prin propuneri care sunt în mod vădit inacceptabile, după care să refuzi dialogul și să treci la acțiune militară directă”, a comentat ministrul de externe, Bogdan Aurescu. „O astfel de abordare ar fi o abordare care ar fi iresponsabilă și noi sperăm ca partea rusă să continue dialogul pentru a putea să găsim soluții împreună la această situație de securitate, însă evident cu păstrarea arhitecturii de securitate existente, care este foarte valabilă în acest moment”, a adăugat șeful diplomației române.
Întrebat dacă, în opinia sa, criza energiei va căpăta o amploare mai mare, în cazul în care Rusia intră cu trupe în Ucraina, Bogdan Aurescu a spus că nu se pot face speculații cu privire la eventualele măsuri pe care le va lua Federația Rusă. „Noi sperăm ca dialogul să continue, sperăm ca rațiunea să învingă și să putem să găsim soluții, în așa fel încât să nu existe o astfel de deteriorare gravă a situației de securitate și nici alte repercusiuni la adresa securității energetice europene”, a declarat șeful diplomației române.
Manevrele Rusiei pentru justificare invaziei. Avertismentul marilor puteri
Marea Britanie se alătură Statelor Unite și avertizează că Rusia pregătește manevre pentru a justifica o invazie militară a Ucrainei. Semnalele în această direcție se înmulțesc, după ce discuțiile cu Rusia în cadrul unor întâlniri cu SUA, NATO și OSCE au rămas fără niciun rezultat.
Şefa diplomaţiei britanice, Liz Truss, a acuzat sâmbătă Rusia că s-a lansat într-o companie de dezinformare, urmărind să destabilizeze Ucraina şi să justifice o invazie militară.
„Rusia trebuie să-şi înceteze agresiunea, să înceapă o dezescaladare şi să angajeze discuţii veritabile”, a menţionat Liz Truss într-o postare pe Twitter.
Mesajul ei vine la o zi după ce SUA au emis un avertisment similar, în urma atacului cibernetic împotriva mai multor site-turi guvernamentale ucrainene. Casa Albă apreciază, de asemenea, că Rusia caută un „fals pretext” pentru a lansa o operaţiune militară dacă nu îşi atinge obiectivele pe cale diplomatică.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat într-o conferinţă de presă că SUA deţin informaţii potrivit cărora Rusia a poziţionat un grup de militari pentru a organiza o operaţiune în vederea creării unui pretext pentru a intra pe teritoriul ucrainean, potrivit agenţiei de presă EFE, preluată de Agerpres.
Kirby a indicat că această presupusă operaţiune rusă ar fi ceea ce în jargonul militar american se numeşte „drapel fals”, adică o operaţiune „concepută să arate ca un atac împotriva lor (a ruşilor) sau a oamenilor lor, ori a celor care vorbesc limba rusă în Ucraina, ca pretext pentru a intra” în Ucraina.
În paralel, a mai spus acelaşi purtător de cuvânt, Washingtonul are indicii potrivit cărora „actori de influenţă rusească” au început să răspândească provocări false ca venind din partea Ucrainei, atât în mass-media de stat, cât şi pe reţele de social media „încercând să justifice în avans un pretext pentru o incursiune”.
Kirby a afirmat că nu este prima dată când SUA văd Rusia acţionând în acest fel şi a precizat că atunci când Washingtonul vorbeşte despre agenţi „operativi ruşi” care pregătesc un pretext pentru a intra pe teritoriul ucrainean se referă la tot felul de indivizi având legături cu guvernului rus.
Aceşti „operativi” pot varia de la agenţi ai serviciilor de informaţii şi securitate, până la soldaţi, a remarcat Kirby, adăugând că adeseori aceştia îndeplinesc misiune hibride.
Întrebat dacă presedintele rus, Vladimir Putin, este la curent cu aceste manevre, purtătorul de cuvânt american a opinat că „este dificil ca acest tip de activitate să se desfăşoare pe cont proriu, fără cunoştinţa sau fără aprobarea celor mai înalte niveluri ale guvernului rus”, potrivit EFE.
Ajutor pentru Ucraina
SUA oferă asistenţă militară Kievului şi în prezent aproximativ 200 de militari din cadrul Gărzii Naţionale din Florida - un corp de rezervişti militari - se află în Ucraina, într-o misiune de instruire.
„Ei se află într-o misiune de asistenţă şi consiliere, ce se desfăşoară prin rotaţie. Este ceva ce facem de câţiva ani”, a explicat Kirby, care nu a dorit să specifice ce vor face aceste efective în cazul unei posibile incursiuni ruseşti.
Și NATO și-a anunțat sprijinul pentru Ucraina, în domeniul cibernetic, după atacul împotriva site-urilor guvernamentale ale Kievului.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat în termeni fermi, vineri, atacul cibernetic comis asupra guvernului ucrainean, subliniind că Alianţa susţine Ucraina în răspunsul său, transmite DPA.
„Experţii cibernetici ai NATO din Bruxelles schimbă informaţii cu omologii ucraineni cu privire la actualele activităţi cibernetice maliţioase. De asemenea, experţi aliaţi aflaţi în ţară sprijină autorităţile ucrainene pe teren”, a spus Jens Stoltenberg.
El a anunţat că în următoarele zile NATO şi Kievul vor semna un acord privind întărirea cooperării în domeniul cibernetic.
Un atac cibernetic masiv a fost comis în noaptea de joi spre vineri şi a vizat website-uri ale guvernului ucrainean, unele dintre ele nefiind accesibile vineri dimineaţă.
Site-urile Ministerului Afacerilor Externe, cabinetului de miniştri, politicii agrare, Consiliului de securitate şi apărare şi Ministerului Educaţiei păreau să nu funcţioneze vineri dimineaţă, potrivit Reuters.
Ulterior, serviciile de informaţii ucrainene (SBU) au anunţat că nicio „scurgere de date personale” nu a fost constatată imediat după atacul cibernetic. În paralel, SBU a anunțat că a descoperit indicii că atacurile au fost comise de grupuri de hackeri care au legături cu Rusia.
Atac cibernetic via Belarus
Mai precis, Kievul este convins că un grup de hackeri legat de serviciile secrete bieloruse este la originea atacului cibernetic care a afectat site-urile guvernului ucrainean şi a utilizat un program malware similar celor utilizate de un grup de hackeri legat de serviciile secrete ruse, a declarat un înalt responsabil al serviciilor de securitate ucrainene, citat de Reuters, potrivit Agerpres.
Experţi în securitate cibernetică lucrează în timpul acestui weekend pentru a stabili o „atribuire oficială” a originii atacului comis în noaptea de 13 spre 14 ianuarie împotriva a peste 70 de site-uri internet oficiale, potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), citat de EFE.
Serhii Demediuk, adjunct al Consiliului pentru securitatea naţională şi apărare, a declarat pentru Reuters că Ucraina a atribuit atacul de vineri - care a perturbat site-uri guvernamentale afişând mesaje ameninţătoare - unui grup cunoscut sub numele UNC1151 şi că a fost o acoperire pentru acţiuni de culise mai distructive ale căror „consecinţe se vor face simţite într-un viitor apropiat”.
Este vorba de o primă analiză detaliată făcută de Kiev despre presupuşii autori ai atacului informatic care a lovit zeci de site-uri. Autorităţile au indicat vineri că Rusia este probabil implicată, fără alte precizări.
Belarusul este un aliat apropiat al Moscovei, mai notează Reuters.
