Pe aceeași temă
In timp ce Guvernul sau prezinta marcarea unui an de la tentativa de lovitura de stat drept o sarbatoare a democratiei, opozitia avertizeaza impotriva unei dictaturi.
In acea seara blanda de vara, inainte de weekend, avioane militare au inceput sa bombardeze tinte in Ankara, iar tancuri au iesit pe strazile din Istanbul si militari au tras in civili, transmite DPA.
Elemente din armata turca au pornit o lovitura de stat impotriva presedintelui Recep Tayyip Erdogan. Era 15 iulie, acum un an.
In anul care a trecut au avut loc schimbari majore in Turcia. Erdogan este mai puternic ca niciodata, iar el si Partidul Dezvoltarii si Justitiei (AKP, islamo-conservator) folosesc marcarea unui an de la puciul esuat ca pe o demonstratie a acestei autoritati.
Incepand de marti, festivitati care marcheaza evenimentul ce a avut loc cu un an in urma se desfasoara in intreaga tara.
Discursul lui Erdogan
Punctul culminant este discursul lui Erdogan, programat pentru noaptea de sambata spre duminica, in Parlamentul de la Ankara, incepand de la ora locala 2.32 (si ora Romaniei) - momentul in care pucistii au bombardat cladirea.
Un indemn special la rugaciune va fi lansat din minaretele celor aproximativ 90.000 de moschei, exact ca in noaptea tentativei de lovitura de stat, cand muezinii au trecut impotriva pucistilor.
AKP organizeaza "Garzi ale democratiei", asa cum a facut cu un an in urma, cand cei care se opuneau puciului au ocupat piete publice, pentru a nu le lasa pucistilor.
Erdogan crede ca stie cu precizie cine se afla in spatele tentativei de lovitura de stat, si anume predicatorul musulman Fethullah Gulen, un fost aliat apropiat al sau, pana in 2013, cand s-au despartit. Gulen traieste in exil in Statele Unite.
Gulen neaga ca are de-a face cu tentativa de indepartare de la putere a fostului sau aliat. Indoieli in acest sens au fost exprimate si in Occident.
Seful serviciului federal german de informatii Bruno Kahl a iritat Ankara dupa ce a declarat pentru revista Der Spiegel, anul acesta, ca oficiali turci au incercat sa-i convinga pe ofiterii sai de implicarea lui Gulen. "Insa nu au reusit".
Intrebarile raman
Multe intrebari se afla in continuare in suspans cu privire la evenimentele de anul trecut. De exemplu, multora le este neclar cand au aflat autoritatile turce despre planurile in vederea organizarii puciului.
Opozitia a denuntat "un puci controlat" si a acuzat Guvernul ca l-a lasat sa se desfasoare pentru a beneficia de pe urma situatiei.
In dimineata de 16 iulie 2016, dupa puciul esuat, Erdogan l-a catalogat drept "un dar de la Allah". El a instituit imediat starea de urgenta, care i-a permis sa guverneze prin decrete.
Epurarile fara precedent continua neabatute, vizandu-i nu doar pe cei implicati direct si pe cei cu legaturi cu Gulen, ci si pe alti critici ai Guvernului. Acuzatii de implicare in terorism sunt formulate - adesea in circumstante indoielnice.
Peste 100.000 de functionari publici au fost suspendati din functii, iar peste 50.000 de oameni au fost incarcerati.
Mii de oameni concediati
Kemal Kilicdaroglu, liderul Partidului Republican al Poporului (CHP, opozitie, laic) vorbeste despre Erdogan ca despre un "dictator" si-l acuza ca abuzeaza de starea de urgenta cu scopul de a comite "o a doua lovitura de stat, o lovitura de stat civila".
"Nedreptatea, arbitrariul si discriminarea au devenit trasaturi caracteristice ale regimului AKP", a scris Kilicdaroglu in ziarul britanic The Guardian.
Intre arestati se afla liderul Partidului Democrat al Poporului Kurd (HDP, opozitie, pro-kurd) Selahattion Demirtas si numerosi parlamentari.
CHP a fost vizat de asemenea, iar unul dintre parlamentarii formatiunii, Enis Berberoglu, a fost condamnat recent la 25 de ani de inchisoare din cauza divulgarii unor secrete de stat. Aceasta sentinta l-a determinat pe Kilicdaroglu sa plece pe jos de la Ankara, intr-un "Mars al Dreptatii", si pana la Istanbul.
Zeci de mii de persoane au participat la acest mars, in pofida acuzatiilor Guvernului de terorism. In incheierea marsului, duminica trecuta, sute de mii de oameni au participat la un miting, la Istanbul, pentru a-l asculta pe Kilicdaroglu, care a cerut sa se puna capat starii de urgenta si sa fie eliberati parlamentarii si jurnalistii.
Regimul a arestat peste 150 de jurnalisti - mai multi decat orice alta tara. Unii sunt acuzati ca incearca sa "rastoarne statul", altii de terorism.
Un referendum, organizat dupa puciul esuat, a transformat tara dintr-un regim parlamentar intr-un sistem prezidential, pe care opozantii lui Erdogan il denunta drept inca un pas catre conducerea unui singur om.
Pozitia Turciei in plan extern s-a deteriorat
Presedintele pare mai inradacinat ca niciodata. Insa Turcia este mai polarizata decat inainte. Relatiile cu Uniunea Europeana (UE) si mai ales cu Germania, in care traieste una dintre cele mai mari comunitati minoritare turce din lume, s-au deteriorat.
Guvernul german a blocat incercarea lui Erdogan de a organiza un miting, in timp ce a participat, saptamana trecuta, la un summit G20 la Hamburg - o masura fara precedent in relatiile intre doua tari membre NATO. Olanda si Austria au procedat la fel, blocand mitinguri in vederea marcarii unui an de la puciul esuat.
De asemenea, Parlamentul European (PE) a indemnat saptamana trecuta la suspendarea oficiala a negocierilor de aderare a Turciei la UE, blocate deja de mult timp.
Insa Erdogan nu are de gand sa lase aceste lucruri sa-i strice petrecerea. El a trimis invitatii presei straine sa participe la "evenimente aniversare de o mare importanta pentru democratie".
