Liderii iranieni au promis că vor răspunde dur la atacul american. Va fi un nou război regional?

Laurentiu Gheorghe | 04.01.2020

Cum va răzbuna Iranul moartea generalului Qassim Soleimani, creierul acțiunilor armatei iraniene în străinătate de pe peste 20 de ani, este întrebarea care îi preocupă pe politicieni la nivel global.

Pe aceeași temă

Este greu să exagerezi importanța geopolitică a asasinării de vineri a lui Qassim Soleimani, arhitect al activității militare externe a Iranului de mai bine de 20 de ani și poate cel mai puternic om din țară după Liderul Suprem.

Este imposibil să fie trecută cu vederea importanța geopolitică a asasinării vineri dimineata a generalului Soleimani, considerat al doilea cel mai influent politician din Iran după Liderul Suprem, ayatolahul Kamenei.

Iranul acum este năucit de atacul în care a fost omorât carismaticul general, însă conducerea politică este dominată de adepții unei linii dure și întrebarea nu este dacă ci când vor răspunde. Pentru investitori, problema-cheie este impactul răspunsului iranian asupra prețurilor petrolului.

Analiștii politici consideră că un război direct între Statele Unite și Iran este puțin probabil, deși trebuie ținut cont că nimic nu ajută mai mult la unitatea unei țări decât o amenințare externă, iar în prezent guvernul iranian este extrem de nepopular.

Sancțiunile impuse de SUA au secătuit economia și au impulsionat inflația, declanșând proteste luna trecută iar câteva sute de protestatari au fost uciși de armată și poliție care au înăbușit cu violență revolta. În această situație este posibil ca conducerea politico-religioasă să se folosească de asasinat pentru a abate atenția de perspectivele triste ale economiei. Însă liderii nu sunt sinucigași și nu vor adopta o linie atât de dură încât să provoace atacuri cu rachete asupra Teheranului. Cu toate acestea, infrastructura sectorului petrolier este o țintă probabilă în cazul escaladării conflictului militar.

Atitudinea militară a Iranului prin intermediul reprezentanților din Orientul Mijlociu oferă liderilor o mulțime de opțiuni, inclusiv Nu putem exclude un fel de atac la scară largă, dar o serie de activități la scară mai mică este pariu principal.

Influența militară a Iranului prin intermediului organizațiilor pe care le controlează oferă însă conducerii de la Teheran o plajă largă de opțiuni pentru răspuns: tentative de asasinare, răpiri, bombardarea unor facilități aparținând guvernului SUA, atacuri asupra vaselor sau instalaților maritime. De asemenea, Iranul ar putea căuta să atragă Israelul într-un conflict prin Hezbollah în Liban. Nu poate fi exclus complet un conflict pe scară largă dar cel mai probabil vor fi mai multe de dimensiuni reduse. Cu toate acestea, riscul ca ceva declanșeze un adevărat război există astfel că se va traduce printr-un plus la prețul petrolului pentru următoarele luni, o primă de risc.

Prețurile mai mari ale petrolului reprezintă o taxă în plus pentru consumatorii de petrol și un câștig nesperat pentru producători. Consumul mondial de petrol este de aproximativ 100 milioane de barili pe zi (bpz), deci o scumpire de cinci dolari pe baril este echivalentă cu un impozit anualizat de aproximativ 183 miliarde dolari pe an sau 0,1% din PIB-ul global.

SUA, însă, este atât un mare producător de petrol, cât și un consumator. Producția internă se situează la aproape 13 milioane bpz, iar consumul la 21 milioane bpz. Acest lucru pare să sugereze că efectul net al prețului mai mare asupra economiei SUA ar fi reducerea creșterii economice, dar experiența recentă indică direcția opusă, deoarece sectorul petrolier, în era de șisturilor bituminoase, este foarte sensibil la prețuri, chiar și în pe termen scurt. Atunci când prețurile petrolului s-au prăbușit între primăvara anului 2014 și începutul anului 2016, scăderea ulterioară a cheltuielilor de capital în sectorul petrolului a depășit impulsul veniturilor reale ale consumatorilor de benzină și combustibil de încălzire, iar creșterea economică generală s-a redus semnificativ. Această poveste a evoluat invers când prețurile petrolului au revenit în cei trei ani de până în primăvara anului 2018, iar creșterea economică a crescut chiar dacă veniturile reale ale consumatorilor au fost afectate.

Producția de petrol a USA a crescut cu aproximativ 40% de la sfârșitul anului 2014. Fed a recunoscut public că prețurile mai mari ale petrolului nu mai reduc din creșterea economică. Dacă evenimentele din Orientul Mijlociu determină creșterea substanțială a prețurilor petrolului, piețele probabil vor deveni nervoase pentru creștere și vor determina Fed-ul să răspundă cu rate ale dobânzii mai mici.

Însă toate aceste scenarii depind de intensitatea răspunsului Iranului, pentru că la o panică a investitorilor, bursele se vor prăbuși iar activele de refugiu se vor scumpi puternic.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22