Pe aceeași temă
Vineri începe a 58-a ediție a Conferinței de Securitate de la Munchen (MSC). Timp de trei zile, circa treizeci şi cinci de şefi de stat şi de guvern sunt aşteptaţi la celebrul hotel Bayerischer Hof din capitala bavareză pentru a discuta despre provocările internaționale ale lumii, dar mai ales despre iminența unei invazii sau a unui atac militar al Rusiei asupra Ucrainei. Oficialii prezenți la Munchen între 18 și 20 februarie încearcă să consolideze căile diplomatice dintre Occident și Moscova pe marginea arhitecturii de securitate a Europei. „Lumea noastră este în pericol. Certitudinile tradiționale se prăbușesc, amenințările și vulnerabilitățile cresc, iar ordinea bazată pe reguli este tot mai atacată. Nevoia de dialog nu a fost niciodată mai mare”, a avertizat Wolfgang Ischinger, președintele MSC, într-un mesaj lansat la începutul acestei săptămâni. Experții consultați de Digi24.ro susțin că suntem într-un moment crucial și riscăm să pierdem tot ce am câștigat în cursul progresului din ultimele decenii dacă nu acționăm decisiv împotriva crizelor care se succed, iar statele nu înțeleg că trebuie să câștige încrederea publicului, dar și să-l educe pentru ca acesta din urmă să devină un partener în gestiunea crizelor.
Raportul MSC din 2022 intitulat „Schimbarea de direcție, dezvățarea de neputință” analizează marile riscuri globale ale acestor ani, care se accentuează acum. Între problemele din Afganistan, Mali, Cornul Africii și Marea Roșie, China, inechitățile globale, un capitol substanțial este consacrat riscurilor din Europa de Est, în mod special evoluțiilor de pe flancul estic al NATO. Va fi invadată Ucraina? Retragerea unor efective de trupe rusești de la graniță este doar o manevră pentru adormirea vigilenței Occidentului, Moscova urmând să efectueze apoi lovitura de grație? Câte din cerințele formulate de Rusia pentru propria securitate pot fi acceptate de NATO? Flancul estic al Alianței devine călcâiul lui Ahile în securitatea Europei? Cum vor fi rezolvate multiplele crize globale? Acestea sunt câteva din întrebările presante la care se așteaptă răspunsuri din partea participanților la Conferința de Securitate de la Munchen.
Plenul Conferinței pentru Securitate de la Munchen din 2020. Foto: Profimedia Images
Reuniunea din acest weekend vine într-un moment sensibil, în contextul în care Rusia, care a desfăşurat peste 100.000 de militari la graniţele Ucrainei, a stârnit preocupări în Occident, care a decis la rândul său întărirea Flancului estic al NATO cu mii de trupe suplimentare, lansând, totodată, intense discuţii diplomatice în ideea de a preveni un conflict militar în estul Europei.
„Neputință colectivă” - laitmotivul raportului Conferinței de Securitate de la Munchen
Schimbarea cursului evenimentelor și ieșirea din neputință a democrațiilor liberale este principala direcție de discuție la ediția din acest an a Conferinței pentru Securitate de la Munchen.
Raportul descrie faptul că la fel cum persoanele individuale pot suferi de o stare de „neputință colectivă” (un termen psihologic care descrie sentimentul că nimic din ceea ce face cineva nu poate produce o schimbare pozitivă - n. red.), și societățile pot ajunge să creadă că sunt incapabile să controleze provocările cu care se confruntă. Această convingere, avertizează experții MSC, se poate transforma într-o profeție care se împlinește de la sine și care poate împiedica lumea să abordeze eficient cele mai importante crize înainte de a fi prea târziu.
În mod categoric, 2021 nu a fost un an favorabil optimismului geopolitic, atenționează raportul Conferinței, invocând pandemia de coronavirus aparent nesfârșită, amenințarea din ce în ce mai tangibilă a schimbărilor climatice, vulnerabilitățile supărătoare ale unei lumi interconectate sau creșterea tensiunilor geopolitice, toate aceste provocări adăugându-se la un sentiment de pierdere a controlului.
Liderii Occidentali în conferința video din 26 ianuarie 2022. Foto: Profimedia Images
„Aproape în fiecare lună, o nouă criză a intrat în centrul atenției, contribuind la sentimentul că valul crescând de probleme amenință să ne copleșească", se mai arată în raport MSC.
Această stare de spirit, scriu autorii documentului, afectează în mod deosebit democrațiile liberale. În ea rezidă pericolul ca lumea „să nu își asume provocările cu care se confruntă planeta, chiar dacă are la dispoziție resursele, strategiile și instrumentele pentru a le face față".
„Trebuie să câștigi încrederea publicului, dar și să-l educi să fie un partener în gestiunea crizelor. Statele au fost total debusolate de pandemia COVID, asta e realitatea. În prima fază toate au fost paralizate: nu existau proceduri, precedente, mecanisme de reacție. Atunci s-a pierdut încrederea publicului, statele și-au pierdut aura de omnisciență, au părut slabe și nepregătite, pentru că amenințarea nu fusese luată în serios și pentru că statele nu aveau structuri cu specializate în realizarea unor scenarii variate și "creative" de crize. Ideea e că o lebădă neagră, o criză nu respectă un tipar birocratic, dimpotrivă, îl pulverizează total. Și e nevoie de oameni care să își imagineze în mod sistematic scenarii improbabile, chiar absurde, pentru a putea gândi sisteme de răspuns. În plus, așa cum spuneam, publicul însuși e un actor esențial în orice criză. De asta se vorbește atât de mult despre reziliența societală. Pentru că aproape în orice scenariu sumbru, fie că vorbim de un blocaj în aprovizionarea cu alimente, fie că vorbim de pandemie sau război hibrid, cel mai important e cum reacționează publicul la criză, nu criza în sine. Un public informat, educat, care înțelege că regulile post-criză ne ajuta pe toți poate învinge orice criză. Ce am învățat toți, în Occident cel puțin, din pandemie, e sa investim în strategii de reziliență. Să avem răspunsuri structurate la orice tip inimaginabil de provocare”, a declarat pentru digi24.ro, Ovidiu Raeţchi, preşedintele Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, o instituție care are ca scop furnizarea de expertiză în domeniu pentru tot spațiul occidental.
O părere asemănătoare este împărtășită de Oana Popescu Zamfir, director al think tank-ului GlobalFocus Center. Aceasta a transmis pentru digi24.ro că „trebuie să reconstruim instituțiile internaționale pentru a putea adresa problemele globale (politici climatice, migraționiste, tehnologice), dar trebuie să reconstruim și instituțiile interne, reprezentative, pentru ca ele să livreze buna guvernare, să recâștige încrederea cetățenilor și să redea entuziasmul pentru democrație, ca model”.
Momentul crucial al Occidentului
„Întotdeauna omenirea are impresia ca istoria curentă este dramatică, uitand lucruri cum ar fi ca speranța de viață a crescut cu 20 de ani în jumătate de secol, ca am eradicat (în mare măsură prin vaccinare!) majoritatea epidemiilor, că numărul celor care trăiesc în sărăcie extremă s-a înjumătățit în ultimii 20 de ani, că numărul celor care mor în conflicte violente a scazut de la jumatate de milion pe an în perioada de după al doilea război mondial, la sub 100.000 pe an în ultimii ani În plus, noi, în occident, ne simțim astăzi amenințați de globalizare de la înălțimea confortului cu care ne-am obișnuit. În schimb, o bună parte din lume abia începe să se bucure de beneficiile globalizării.
Dar suntem într-un moment crucial. Riscăm să pierdem tot ce am câștigat în cursul progresului din ultimele decenii dacă nu acționăm decisiv pentru a opri încălzirea globală și degradarea mediului, pentru a reduce inegalitățile, cum arată și raportul Conferinței de Securitate de la Munchen, și a gestiona fluxurile migratorii, pentru a reinnoi contractele sociale și a oferi un model democratic și de guvernare just, care să permită tuturor să aspire la aceleași libertăți și aceeași prosperitate, pentru a stăvili ascensiunea regimurilor autoritare și naționaliste și pentru a gestiona avansul tehnologic și spațiul informațional astfel încât să nu ne amenințe drepturile și capacitatea de a înțelege și alege într-o lume din ce în ce mai complexă”, a mai spus Oana Popescu Zamfir, care a fost în trecut și secretar de stat pentru afaceri UE în Guvernul României.
Raportul MSC: Rusia vrea să dea ceasul înapoi
În raportul din 2022 al Conferinței de Securitate de la Munchen se arată că neliniștea din flancul estic creează riscuri globale. „După cum arată clar proiectul de propuneri rusești pentru noile tratate de securitate, Kremlinul insistă asupra unor sfere de influență în spațiul post-sovietic, ceea ce înseamnă, de asemenea, că vecinii săi nu pot fi pe deplin suverani. Proiectele nu numai că solicită NATO să excludă orice extindere ulterioară și, astfel, să pună capăt politicii sale de lungă durată a ușilor deschise, ci să anuleze orice evoluție din 1997, când NATO a luat decizia de a admite primul tur al foștilor membri ai Pactului de la Varșovia. Conducerea Rusiei dorește să dea ceasul înapoi”, potrivit MSC.
