Pe aceeași temă
Războiul din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei au provocat un şoc asupra preţurilor petrolului, gazelor şi energiei electrice. Însă, din februarie, Europa reacţionează lent, slăbită de interesele divergente ale statelor membre.
Dacă, la finalul unor negocieri dure, blocul comunitar a dorit să prezinte un front unit, mai rămân numeroase puncte de rezolvat, iar negocierile din săptămânile următoare se anunţă dificile.
„Avem acum o foaie de parcurs foarte bună”, a subliniat preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, în timp ce preşedintele Consiliului European, Charles Michel, s-a referit la „un acord asupra unui pachet de măsuri” care urmează să fie „tratate cu fineţe”.
Dar cancelarul german, Olaf Scholz, a spus clar că, dacă miniştrii energiei nu ajung să se înţeleagă asupra unei versiuni finale, va fi nevoie de un nou summit al şefilor de stat.
Potrivit preşedintelui francez, Emmanuel Macron, mecanismele avute în vedere ar putea fi implementate „la sfârşitul lui octombrie, începutul lui noiembrie”. El a estimat că liderii „au trimis pieţelor un semnal foarte clar al hotărârii şi al unităţii (lor)”.
Potrivit concluziilor difuzate la finalul întâlnirii, şefii de stat şi de guvern cer Comisiei să le transmită „de urgenţă” „decizii concrete” cu privire la un set de măsuri, inclusiv intervenţii pentru a calma volatilitatea preţurilor la gaze.
Cei douăzeci şi şapte au convenit să favorizeze achiziţiile comune de gaze la nivelul UE, cu ideea că acestea rămân „voluntare”, dar acoperă cel puţin un nivel-ţintă „obligatoriu” de 15% din obiectivele de umplere a stocurilor UE pentru iarna 2023.
Ei au cerut, de asemenea, „accelerarea negocierilor” cu ţări producătoare „fiabile”, precum Norvegia şi Statele Unite, pentru a „profita de greutatea economică” agregată a UE, mai degrabă decât să se concureze pe piaţa mondială cu riscul de a alimenta febra preţurilor.
Pe lângă o măsură de control al preţurilor en gros în tranzacţiile cu gaze naturale, liderii cer şi un plan specific pentru un mecanism „temporar” care să plafoneze preţul gazului utilizat pentru producerea energiei electrice - un dispozitiv deja existent în Spania şi Portugalia şi pe care Franţa a cerut să fie extins la nivelul întregii Uniuni.
Dar, ca o concesiune făcută Germaniei, acest mecanism va trebui să fie însoţit de garanţii pentru a „evita orice creştere a consumului de gaz”. De asemenea, va trebui să împiedice UE să subvenţioneze electricitatea care va fi exportată în cele din urmă către ţările vecine (Norvegia, Regatul Unit, Elveţia).
Întrebat despre cuplul franco-german, motorul cooperării europene care pare să fie în pană, Emmanuel Macron a afirmat că discuţia între patru ochi cu cancelarul german a făcut posibilă „clarificarea multor lucruri”.
Cu câteva ore mai devreme, el estimase că Berlinul cântă de unul singur, părând că aruncă asupra germanilor responsabilitatea pentru dificultăţile Europei.
„Cred că nu este bine nici pentru Germania, nici pentru Europa ca să se izoleze (...). Rolul nostru este să facem totul pentru ca să existe o unitate europeană şi ca Germania să facă parte din aceasta”, a spus el.
„Este foarte clar că Germania a acţionat întotdeauna într-un mod foarte solidar”, i-a răspuns Olaf Scholz.
Cancelarul fusese acuzat de egoism după ce a anunţat la sfârşitul lui septembrie un plan de sprijin de 200 de miliarde de euro pentru economia germană, neconcertat cu partenerii săi.
Şi fără concertare cu Berlinul, Parisul a făcut cunoscut joi un proiect de infrastructură, după ani de blocaj: Franţa, Spania şi Portugalia au anunţat un acord de înlocuire a proiectului gazoductului MidCat cu o conductă submarină între Barcelona şi Marsilia, destinată transportului de gaz şi apoi de hidrogen verde.
Lansat iniţial în 2003, proiectul MidCat- abreviere de la Midi (sudul Franţei) şi Catalonia (nord-estul Spaniei), cele două regiuni pe care le-ar conecta - a fost apărat de Lisabona, Madrid şi Berlin, dar s-a confruntat cu opoziţia Parisului. Scopul a fost legarea reţelelor de gaze franceze şi spaniole printr-o conductă de 190 km care merge de la Hostalric, la nord de Barcelona, până la Barbaira, la est de Carcassonne, prin Munţii Pirinei.
La miezul nopţii, după peste 12 ore de negocieri între cei 27, Emmanuel Macron şi Olaf Scholz au afişat o anumită dorinţă de destindere, acesta din urmă evocând mai ales o relaţie „intensă şi fructuoasă”. Cei doi urmează să se întâlnească miercuri la Paris, încheie AFP.
Concluzii
Consiliul European a convenit că, în contextul crizei actuale, trebuie accelerate şi intensificate eforturile de a reduce cererea, precum şi în ceea ce priveşte securitatea aprovizionării, de a evita raţionalizarea şi de a scădea preţurile energiei pentru gospodării şi întreprinderi în întreaga Uniune şi că trebuie menţinută integritatea pieţei unice.
”Confruntată cu folosirea energiei drept armă de către Rusia, Uniunea Europeană va rămâne unită pentru a-şi proteja cetăţenii şi întreprinderile şi pentru a lua de urgenţă măsurile necesare. Consiliul European a convenit că, în contextul crizei actuale, trebuie accelerate şi intensificate eforturile de a reduce cererea, de a asigura securitatea aprovizionării, de a evita raţionalizarea şi de a scădea preţurile energiei pentru gospodării şi întreprinderi în întreaga Uniune şi că trebuie menţinută integritatea pieţei unice”, se arată într-un document care conţine concluziile Consiliului European privind energia şi economia, din 20 octombrie.
Consiliul European invită Consiliul şi Comisia să prezinte de urgenţă decizii concrete cu privire la următoarele măsuri suplimentare, precum şi la propunerile Comisiei, după ce au evaluat impactul acestora în special asupra contractelor existente, inclusiv neafectarea contractelor pe termen lung, şi ţinând seama de diferitele mixuri energetice şi de circumstanţele naţionale:
achiziţii voluntare în comun de gaze, cu excepţia agregării obligatorii a cererii pentru un volum echivalent cu 15 % din nevoile de constituire de stocuri, în conformitate cu nevoie naţionale, şi accelerarea negocierilor cu parteneri de încredere cu scopul de a încheia parteneriate reciproc avantajoase prin valorificarea greutăţii colective pe piaţă a Uniunii şi prin utilizarea pe deplin a Platformei energetice a UE, care este deschisă şi pentru Balcanii de Vest şi cei trei parteneri estici asociaţi;
o nouă valoare de referinţă complementară, până la începutul anului 2023, care să reflecte cu o acurateţe mai mare condiţiile de pe piaţa gazelor;
un interval de preţuri dinamic temporar pentru tranzacţiile de gaze naturale pentru a limita imediat episoadele de preţuri excesive ale gazelor, luând în considerare garanţiile prevăzute în articolul 23 alineatul (2) din proiectul de regulament al Consiliului propus la 18 octombrie 2022;
un cadru temporar al UE pentru a plafona preţul gazelor în producţia de energie electrică, inclusiv o analiză a costurilor şi a beneficiilor, fără a modifica ordinea de merit, preîntâmpinând totodată creşterea consumului de gaze, abordând efectele în materie de finanţare şi distribuţie şi impactul său asupra fluxurilor în afara graniţelor UE;
îmbunătăţiri ale funcţionării pieţelor energiei pentru a spori transparenţa pieţei, a atenua criza de lichiditate şi a elimina factorii care amplifică volatilitatea preţurilor gazelor, asigurând totodată menţinerea stabilităţii financiare;
simplificarea mai rapidă a procedurilor de autorizare pentru a accelera introducerea surselor regenerabile de energie şi a reţelelor, inclusiv prin măsuri de urgenţă pe baza articolului 122 din TFUE;
măsuri de solidaritate energetică în cazul perturbării aprovizionării cu gaze la nivel naţional, regional sau la nivelul Uniunii, în lipsa unor acorduri bilaterale de solidaritate;
intensificarea eforturilor de economisire a energiei;
mobilizarea instrumentelor relevante la nivel naţional şi la nivelul UE.
În acelaşi timp, prioritatea imediată este de a proteja gospodăriile şi întreprinderile, mai ales pe cei mai vulnerabili din societăţile noastre. Păstrarea competitivităţii Uniunii în lume este de asemenea esenţială. Ar trebui mobilizate toate instrumentele relevante la nivel naţional şi la nivelul UE pentru a spori rezilienţa economiilor noastre, păstrând totodată competitivitatea Europei la nivel mondial şi menţinând condiţii de concurenţă echitabile şi integritatea pieţei unice. Consiliul European se angajează să coordoneze îndeaproape răspunsurile în materie de politici.
Subliniază importanţa unei coordonări strânse şi a unor soluţii comune la nivel european, după caz, şi se angajează să îndeplinească obiectivele noastre de politică în mod unit. Consiliul va continua să monitorizeze îndeaproape evoluţiile economice şi se angajează să consolideze şi mai mult coordonarea noastră pentru a oferi un răspuns hotărât şi agil în materie de politici.
De asemenea. Consiliul European reiterează că este necesar să se intensifice investiţiile în eficienţa energetică, în infrastructura energetică adaptată la exigenţele viitorului, inclusiv interconexiuni şi înmagazinare, precum şi în tehnologii inovatoare.
Consiliul European invită Comisia să accelereze lucrările la reforma structurală a pieţei energiei electrice, inclusiv la o evaluare a impactului, şi solicită să se realizeze noi progrese în direcţia unei uniuni energetice depline, în slujba obiectivului dublu de suveranitate energetică şi de neutralitate climatică pe plan european.
„Consiliul European urmăreşte în continuare cu atenţie această chestiune”, se arată în finalul documentului.
