Pe aceeași temă
Fostul președinte al Braziliei, Luiz Inácio „Lula” da Silva, liderul Partidului Muncitorilor, de stânga, revine la conducerea țării după ce a câștigat turul al doilea al alegerilor prezidențiale în care l-a învins, într-o cursă electorală extrem de strânsă, pe actualul președinte de dreapta Jair Bolsonaro, care nu a reușit să obțină un al doilea mandat.
Lula a obținut 50,83% din totalul voturilor valide, în timp ce 49,17% din voturi au mers către Bolsonaro, după ce au fost numărate aproape 99% din voturi, anunță BBC. Noul președinte va depune jurământul la 1 ianuarie 2023.
În vârstă de 77 de ani, împliniți în urmă cu câteva zile, Lula da Silva, care a mai condus Brazilia între 2003 și 2010, este una dintre personalităţile politice cele mai carismatice de la începutul acestui secol în America Latină și a fost unul dintre șefii de stat care au plecat de la conducerea țării cu o rată record de popularitate, de 90% - un record pătat, însă, de cea mai amplă anchetă de corupție din Brazilia, denumită „Operațiunea Spălătoria”, care a dus la punerea sub acuzare a sute de politicieni și oameni de afaceri de rang înalt din întreaga Americă Latină. Însuși Lula da Silva a fost condamnat pentru corupție și spălare de bani în 2017, dar o instanță i-a anulat apoi condamnarea în martie 2021, deschizând calea pentru revenirea sa în politică.
În primul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat la 2 octombrie, nici unul dintre cei doi candidați nu a reușit să ajungă la 50 la sută din voturi. Scrutinul a fost câștigat atunci tot de Lula da Silva, dar la o diferență mai mare de voturi decât cea de acum.
Silva a avut în primul tur aproape 48 la sută din voturi, în timp ce Bolsonaro 43,6 la sută. Între cele două tururi, președintele în exercițiu a recuperat teren. În orice caz, este cel mai strâns scor dintre doi finalişti în cursa pentru funcţia de preşedinte de la reinstaurarea democraţiei în Brazilia, după dictatura militară (1964-1985).
De asemenea, Jair Bolsonaro este primul preşedinte care candidează pentru un al doilea mandat şi care nu este reales după 1985. Marja însă este mult mai strânsă decât preconizau sondajele, care deja subestimaseră scorul lui Jair Bolsonaro și înaintea primului tur, notează AFP, preluată de Agerpres.
Liderul socialist s-a angajat să reducă inegalitățile sociale și să protejeze mediul, păstrând în același timp sănătatea fiscală a țării.
„Lula se confruntă la guvernare cu o provocare mai mare decât cea de a câștiga alegerile. Societatea braziliană trebuie reconstruită în bazele ei instituțională și fiscală”, a spus Carolina Botelho, politolog la Institutul de Studii Avansate de la Universitatea Sao Paulo. „Lula va trebui să recâștige încrederea pe plan intern și extern, a instituțiilor financiare și a societății civile”
În condițiile unei inflații ridicate și ratelor dobânzilor extrem de mari, planul său de a trece de la modelul de piață liberă promovat de administrația Bolsonaro, la un model plasează statul în centru economiei reprezintă o problemă cheie care îi preocupă pe investitorii internaționali.
În mod esențial, după cum scrie The Financial Times, Lula rămâne o personalitate profund polarizantă și, de asemenea, este probabil să se confrunte cu obstacole în Congres, care este în general dominat de dreapta.
Numărul locurilor aliaților de stânga al lui Lula este mai mic de un sfert din totalul locurilor din camera inferioară a Parlamentului, ceea ce înseamnă că va trebui să facă unele concesii pentru a-și putea respecta agenda.
De asemenea, aliații lui Bolsonaro vor ocupa, de asemenea, mandate cheie de guvernator, inclusiv în São Paulo - cel mai bogat și mai populat stat al Braziliei – unde alegerile de duminică au fost câștigate de Tarcísio de Freitas din partidul republican de dreapta.
Victoria lui Lula se înscrie pe tendința din ultimele 18 luni a revenirii la putere a politicienilor de stânga în America de Sud – Chile, Columbia, Peru, și acum Brazilia – deoarece alegătorii i-au „pedepsit” pe cei care erau în funcție în timpul pandemiei de Covid-19.
