Pe aceeași temă
„Suntem gata să ne asumăm responsabilitatea pentru viitorul nostru. Vrem să trăim pașnic în democrație", a declarat Maia Sandu.
Ieri, Maia Sandu a declarat că va semna o astfel de cerere, dar nu a spus când ar urma să facă asta.
De altfel, pe 28 februarie, șefa statului din Republica Moldova declara: „În aceste momente, accelerarea procesului de integrare europeană este mai importantă ca niciodată pentru noi. Noi vom continua eforturile de a ancora Republica Moldova în spațiul valoric european”.
Începând din 28 aprilie 2014 a fost liberalizat regimul de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova.
Georgia și Ucraina au cerut aderarea la UE
De asemenea, premierul georgian Irakli Garibaşvili a semnat tot joi cererea pentru demararea procedurii speciale de recunoaştere a ţării sale drept candidat la aderarea la Uniunea Europeană.
„Este o zi istorică. Semnez cererea în numele ţării”, a declarat şeful guvernului înainte de a-şi pune semnătura pe document în cadrul unei ceremonii transmise în direct la televiziune. „Pentru noi, un viitor în Europa este singura opţiune. Este obiectivul nostru strategic”, a subliniat Garibaşvili.
Totodată, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat luni cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană chiar în timpul negocierilor ruso-ucrainene din Belarus. Zelenski a declarat luni că țara ar trebui să fie primită în Uniunea Europeană în procedură de urgență.
Ţările care au oficial statutul de candidate la aderare sunt Albania, Macedonia de Nord, Serbia, Muntenegru şi Turcia. Cu toate acestea, negocierile de aderare sunt blocate sau trenează de mai mulţi ani.
Statutul de candidat la aderarea la UE poate oferi unei ţări beneficii concrete, ca de exemplu datorită faptului că aceasta devine mai atractivă pentru investiţii, fluxurile comerciale sunt mai uşoare şi stabilitatea este mai mare, conform UE.
Finlanda vrea în NATO
Parlamentul a dezbătut marți o petiţie civilă pentru organizarea unui referendum privind aderarea țării la NATO, a anunțat luni premierul finlandez Sanna Marin, transmite AFP.
Partidele politice îşi vor face cunoscute poziţiile faţă de demersul cetăţenesc, dar „dezbaterea nu vizează o discuţie mai amplă despre poziţia finlandeză de a adera sau nu la o alianţă militară”, a spus Marin. Ea a adăugat că „este util să aflăm punctele de vedere ale partidelor asupra acestei chestiuni. Din această perspectivă, chestiunea va fi pe ordinea de zi a sesiunii parlamentare”.
Anunţul survine după ce un sondaj de opinie a arătat pentru prima dată că majoritatea finlandezilor doresc ca ţara lor să devină membră a alianţei nord-atlantice, în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Cele 50.000 de semnături pentru petiţia lansată la începutul săptămânii trecute au fost întrunite încă de vineri.
AFP apreciază că guvernul de la Helsinki nu îşi va schimba poziţia de a nu avea un proiect de aderare la NATO.
Rusia a avertizat vineri că aderarea la NATO a Finlandei sau a Suediei ar avea „repercusiuni militare şi politice grave” – o ameninţare care a mai fost lansată de la Moscova în ultimii ani, consemnează agenţia citată.
Dezbaterea parlamentară va avea însă loc în contextul unei schimbări puternice a opiniei publice pe parcursul crizei ucrainene şi după începerea războiului. Un sondaj comandat de televiziunea de stat Yle arată că 53% din finlandezi doresc acum aderarea la NATO, doar 28% sunt împotrivă şi 19% sunt nehotărâţi.
„Un rezultat de-a dreptul istoric şi extraordinar”, a declarat luni Charly Salonius-Pasternak, cercetător la Institutul Finlandez de Relaţii Internaţionale.
