Maica Tereza, eroina săracilor, iubită, dar şi criticată, va fi canonizată la Vatican VIDEO

E.b. | 04.09.2016

O sută de mii de oameni din toate colţurile lumii şi 12 şefi de stat se vor aduna azi în Piaţa Sfântul Petru de la Vatican pentru a asista la un eveniment istoric. Maica Tereza, eroina săracilor din Calcutta, una dintre cele mai iubite, dar şi criticate personalităţi ale secolului trecut, va fi trecută între sfinţii catolicismului, în cadrul unei ceremonii.

Pe aceeași temă

 

 

UPDATE:  Maica Tereza a fost sanctificată, duminică, de Papa Francisc, în faţa a zeci de mii de pelerini care au ajuns la Vatican înainte de răsărit din mai multe colţuri ale lumii.

 

Cardinalul Angelo Amato a citit o scurtă biografie a realizărilor Maicii Tereza, apoi Papa a canonizat-o în numele Bisericii Catolice.

 

”După deliberări şi rugăciuni, şi după ce am căutat sfatul mai multor fraţi episcopi, o declarăm şi definim pe Binecuvântata Tereza din Calcutta sfântă şi o alăturăm sfinţilor, hotărând să fie venerată ca atare de întreaga Biserică”, a spus Papa Francisc, conform News.ro.

 

Laureată a premiului Nobel pentru Pace în 1979, Maica Tereza a fost beatificată în 2003.

 
„Sunt oameni care n-au nimic, oameni pe care nu-i vrea nimeni, care au devenit o povară pentru societate, care au uitat ce înseamnă dragostea sau mângâierea. Pentru noi, sunt copiii Domnului”, spunea Maica Teresa în 1979.

 

Maica Tereza s-a născut pe 26 August 1910 într-o familie de albanezi catolici din Skopjie, oraş aflat la acea vreme sub ocupaţie otomană. A rămasă orfană de tată la numai opt ani, iar mama i-a insuflat spiritul actelor de caritate.

 

La 12 ani se simţea atrasă de Biserică, iar la 18 ani a plecat la Dublin, în Irlanda, unde s-a alăturat unui ordin de călugăriţe. Se întâmpla în 1928.

 

Un an mai târziu, a plecat în India, la Darjeeling, de unde a fost trimisă la Calcutta. Acolo a predat la un liceu condus de călugăriţe, unde studiau fete din familii sărace. De atunci, s-a dedicat în întregime misiunii de a-i ajuta pe cei defavorizaţi, conform Digi24.ro.

 

Din 1948, Maica Tereza nu a mai purtat haine de călugăriţă, ci un sari alb cu bordură albastră, îmbrăcămintea săracilor bengalezi. Tot atunci a deschis şi prima şcoală de la periferia săracă din Calcutta şi a fondat ordinul "Misionarele Carităţii", care conducea sute de cămine pentru săraci, bolnavi sau victime ale abuzurilor.

 

Compasiunea sa fără margini, dedicarea totală pentru victimele foametei sau războaielor i-au adus în 1979 Premiul Nobel pentru Pace.

 

În 1982, în timpul bombardamentelor din Liban, a salvat 100 de copii cu handicap care fuseseră abandonaţi de personalul medical, într-un orfelinat din Beirut.

 

În 1986, Maica Tereza s-a întâlnit cu papa Ioan Paul al doilea, venit în vizită la Calcutta. Imaginile cu Suveranul Pontif care a sărutat-o pe creştet pe Maica Tereza au făcut atunci înconjurul lumii.

 

„Doamne, fă-mă un sol al păcii! Unde este ură, să pot duce pacea. Unde s-a greşit, să pot duce iertarea”, spunea Maica Tereza în 1992.

 

 

 

 

În 1991, Maica Tereza a vizitat Albania natală, cu prilejul repunerii în drepturi a Bisericii Catolice, scoasă în afara legii de regimul comunist din anii 60. Peste tot pe unde mergea, era primită cu entuziasm. La Vatican, a fost mereu un oaspete de onorare.

 

În vara lui 1997, în timpul unei vizite în Statele Unite, Maica Tereza s-a întâlnit şi cu prinţesa Diana, de care o lega o prietenie strânsă. Ambele erau implicate în cauze umanitare. Întâlnirea de la New York a avut loc cu numai două luni înainte de tragicul accident de la Paris, în care Lady Di şi-a pierdut viaţa, şi cu trei luni înainte ca Maica Tereza să moară.

 

Avea 87 de ani şi lăsa în urmă o moştenire impresionantă: susţinea financiar, din donaţii publice, 534 de cămine în 115 ţări, iar congregaţia sa număra 6.000 de maici.

 

În 2003, după confirmarea înfăpturii unui miracol, Maica Tereza a fost beatificată, în cadrul unei liturghii solemne la Vatican. Era ultimul pas spre canonizare, pentru care a mai fost nevoie de încă un miracol, a cărui a existenţă a fost confirmată în 2015.

 

Există însă şi critici legate de Maica Tereza. S-a constatat că adăposturile înfiinţate de ordinul Misionarii Carităţii, unde erau îngrijiţi oameni bolnavi şi săraci, se aflau într-o stare jalnică şi prost întreţinute, iar pacienţii nu primeau hrană şi medicamente suficiente.

 

De asemenea, fluxurile financiare care treceau prin fondurile Maicăi Tereza tranzitau conturi bancare despre care nu se cunoaşte aproape nimic; nu se cunosc sumele depuse, cine erau deponenţii şi modul în care erau cheltuiţi banii, mai ales în timpul dezastrului de la Bhopal (unul din cele mai mari dezastre industriale din istoria omenirii, soldat cu cel puţin 15.000 de morţi) sau în urma inundaţiilor din India. În niciunul din cele două cazuri, Fondul Maicii Tereza nu a virat bani direct.

 
În ce priveşte vindecării miraculoase, în opinia medicilor, o pacientă s-a vindecat nu atât datorită medalionului Maicii Terza, cât preparatelor cu care a fost tratată împotriva unui chist ovarian şi a tuberculozei, însă Vaticanul consideră că miracolul este de necontestat. 

 

În plus, o afirmaţie a Maicăi Tereza, citată de jurnalistul Christopher Hitchens (autorul controversatei cărţi "Mother Teresa in Theory and Practice": "Este ceva frumos în contemplarea faptului cum săracii îşi duc povara, suferind asemenea lui Iisus Hristos. Această suferinţă îmbogăţeşte lumea!" a creat o mare nedumerire. În plus, prin prisma acestor cuvinte, adăposturile murdare ale ordinului Maicăi Tereza apar într-o altă lumină, iar starea lor precară pare să nu se datoreze neapărat lipsei de fonduri, conform EVZ.

 

Maica Tereza a fost criticată şi în timpul vieţii. De pildă, pentru acordarea unei distincţii din partea dictatorului din Haiti, Duvalier, acuzat de represalii în masă. Sau pentru primirea de donaţii de la oameni de afaceri cu reputaţie dubioasă.

 

Ea s-a distins şi prin principii extrem de conservatoare -  se opunea categoric avortului, chiar în cazul când sarcina rezulta în urma unui viol.

Critici  pertinente au fost aduse şi de Robert Fox, fost editor al reviste medicale The Lancet, care în 1996 remarca faptul că Fondul acesteia are o mulţime de voluntari, dar aproape deloc nu atrage medici, ocupându-se mai degrabă cu o imitaţie a actului medical decât cu un real ajutor în sensul modern al medicinii.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22