Pe aceeași temă
Legea va fi adoptată fără vot în Parlament, iar dacă guvernul nu este destituit printr-o moțiune de cenzură inițiată de către partidele de stânga, legea intră în vigoare.
Un consiliu de miniștri a fost convocat de urgență joi la Palatul Elysee, unde sub președinția lui Emmanuel Macron s-a decis invocarea articolului 49.3 al Constituției care permite adoptarea unui proiect de lege al guvernului fără vot în legislativ, prin angajarea răspunderii executivului.
Prim ministrul Elisabeth Borne a anunțat în plenul Adunării Naționale această angajare a responsabilității sub huiduielile opoziției de stânga, care a anunțat deja depunerea unei moțiuni de cenzură.
Guvernul a recurs la această măsură când a devenit clar că nu dispune de voturile necesare adoptării proiectului de lege în Adunarea Națională, unde alianța centristă Ensemble (Împreună, pro-prezidențială) are 250 de deputați, majoritatea absolută fiind 289.
Grupul parlamentar al Republicanilor (LR, centru dreapta) care are 61 de membri este divizat și este clar că deputații săi nu oferă sprijin suficient pentru a învinge opoziția compusă din alianța stângii (Nupes), dreapta populistă (Reunirea Națională, RN) și deputații nealiniați. Lidera RN, Marine Le Pen, a anunțat că va sprijini orice moțiune de cenzură „transpartizană” împotriva guvernului.
Joi dimineața, Senatul a votat cu o largă majoritate varianta finală a proiectului adoptată de Comisia Mixtă Paritară formată din șapte senatori și șapte deputați. În pofida cererii liderului LR, Eric Ciotti, și a liderului senatorilor LR, Bruno Retailleau, este clar că deputații LR nu sunt dispuși să ofere guvernului sprijinul necesar. Deputații sunt aleși prin vot direct, în timp ce senatorii sunt aleși prin vot indirect de corpul aleșilor (senatori, deputați, deputați europeni, consilieri regionali, consilieri departamentali, consilieri municipali), circa 162.000 de persoane.
După angajarea responsabilității, opoziția poate depune o moțiune de cenzură care are nevoie de 289 de voturi pentru a fi adoptată. Ca și la proiectul de lege, această majoritate nu poate fi obținută fără sprijinul deputaților LR.
Art. 49.3 a fost invocat de 99 de ori de către guvernele celei de-a Cincea Republici (1958 – ), iar opoziția a depus moțiune de cenzură în acest caz de 65 de ori, dar nu a reușit niciodată să obțină majoritatea necesară răsturnării guvernului.
Proiectul de lege care prevede, între altele, majorarea treptată a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani este extrem de impopular în opinia publică, provocând mari manifestații de protest și greve în ultimele două săptămâni.
În România, egalizarea vârstei de pensionare la 65 de ani e în PNRR
Șeful social-democraților a spus că egalizarea vârstei de pensionare în cazul femeilor cu bărbații la 65 de ani este un lucru asumat în PNRR.
„Uitați ce se întâmplă în Franța. Este în PNRR trecut un anumit jalon. Noi nu cunoaștem toate detaliile, presupun că ministrul Muncii va trebui să vină cu explicații. Am văzut că fostul ministru nu știe ce e trecut în PNRR, nu cred că trebuie să ajungem la astfel de discuții. Trebuie să existe o corelare între vârsta de pensionare și speranța de viață. În anumite state din Europa avem o speranță de viață mai redusă, nu poți aplica în România reguli cum sunt aplicate în Franța. Sunt ferm convins că cu răbdare, așa cum am făcut și până acum, rezolvăm. Dacă nu vii cu anumite lucruri de bun simț, se ajunge și la crize sociale, pentru că oamenii se simt nedreptățiți. Prioritatea noastră e să creștem nivelul de trai, să creștem speranța de viață”, a spus șeful PSD, la Digi24.
Egalizarea vârstei de pensionare între bărbați și femei e trecută în PNRR, a precizat el.
La rândul său, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş a declarat marţi, la Parlament, că creşterea vârstei de pensionare şi alinierea, de fapt, a vârstei de pensionare este prevăzută în PNRR însă termenul este anul 2035. El a precizat că detaliile tehnice le poate da şi le vor oferi colegii de la Ministerul Muncii care răspund de ducerea la bun sfârşit al acestui jalon, scrie News.ro.
„Să îi lăsăm să termine jalonul legat de pensiile speciale. Creşterea vârstei de pensionare şi alinierea, de fapt, a vârstei de pensionare este prevăzută în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, însă termenul, din câte îmi aduc aminte, este anul 2035”, a spus Boloş.
Ministrul Investiţiilor a precizat că este „un jalon care urmează după jalonul de pensii speciale şi pe care, la momentul potrivit, o să-l prezinte colegii de Ministerul Muncii, fiind, de asemenea, o greutate ca aceste reforme în ceea ce priveşte cheltuielile publice cu pensiile să poată să fie validate de către Comisia Europeană”.
