Pe aceeași temă
Rusia pare a fi – ca de obicei, de altfel – extrem de iritată de prezenţa unui număr notabil de nave NATO în Marea Neagră.
La 8 septembrie, dimineaţa devreme, ITAR-TASS transmitea o ştire referitoare la faptul că, la sfârşitul săptămânii trecute, două nave aparţinând unor ţări NATO au intrat în Marea Neagră. Agenţia de presă rusă relata că este vorba despre fregata canadiană Toronto şi despre fregata spaniolă Almirante Juan de Borbon, care urmează să participe – inclusiv împreună cu nave româneşti şi ucrainene – la exerciţiul naval militar multinaţional Sea Breeze 2014.
Ambele nave „au trecut prin Bosfor sâmbătă seara“, a declarat la 7 septembrie o sursă diplomatică militară citată de ITAR-TASS. Încă de la 3 septembrie, alte două nave militare ale unor ţări NATO – bastimentul francez Commandant Birot şi distrugătorul american USS Ross – se află de asemenea în apele din vestul Mării Negre. La 5 septembrie, a trecut prin Bosfor spre Mediterana nava franceză de luptă Dupuy de Lome, care a navigat în Marea Neagră începând de la 16 august. La 4 august, Russia Today descria nava franceză Dupuy de Lome drept „un bastiment de supraveghere special proiectat şi construit pentru a colecta semnale electronice şi comunicaţii din spatele liniilor inamice“.
Sursa diplomatică citată de ITAR-TASS afirmă că navele celor patru ţări occidentale „vor participa, între 8 şi 10 septembrie, la exerciţiile Sea Breeze. Se aşteaptă ca, alături de cele patru nave, la aceste aplicaţii navale să participe fregata turcă Oruc Reis, fregata românească Regele Ferdinand, ca şi nava de patrulare georgiană Suhumi. În timpul şederii lor în Marea Neagră, navele Alianţei Nord-Atlantice ar putea efectua opriri în portul românesc Constanţa, precum şi în portul ucrainean Odesa“. Aceeaşi sursă deschisă afirmă că „în conformitate cu pagina web oficială a Ministerului ucrainean al Apărării, Ucraina va contribui la exerciţiul militar cu cinci nave de luptă şi de sprijin, ca şi cu două nave grănicereşti. În plus, la aplicaţii vor lua parte şi avioane, precum şi elicoptere din cadrul componentei aviatice a forţelor navale ucrainene“, iar întregul exerciţiu militar multinaţional Sea Breeze „urmează să fie monitorizat de observatori din mai multe state, respectiv Georgia, Norvegia, Suedia şi Franţa“.
Rusia pare a fi – ca de obicei, de altfel – extrem de iritată de prezenţa unui număr notabil de nave NATO în Marea Neagră şi a decis, în chip de contramăsură, să trimită crucişătorul purtător de rachete Moskva în Marea Mediterană, relatează cotidianul Tages Anzeiger. Încă de la 4 august, cotidianul canadian The Globe and Mail – care publica o ştire ceva mai consistentă referitoare la misiunea în Marea Neagră a navei HMCS Toronto – afirma, între altele, că exerciţiul militar Sea Breeze, deşi „planificat cu ceva vreme în urmă, cu siguranţă va escalada tensiunile cu Rusia“.
Rămâne de văzut cum va reacţiona Rusia, în viitorul apropiat, la intenţia NATO (făcută publică la finalul summit-ului din Țara Galilor) de a înfiinţa, în România, un centru de exerciţii navale care să permită bastimentelor de luptă româneşti şi bulgăreşti să se antreneze, în mod regulat şi cvasipermanent, împreună cu nave de luptă americane, venite prin rotaţie din Marea Mediterană.
* Florin Diaconu este conf. univ. dr. la FSPUB şi senior researcher la IDR.
