Pe aceeași temă
El a făcut această declarație la o conferință de presă desfășurată la Atena după inaugurarea primului centru 'hotspot' din Grecia, amplasat în insula Lesbos. Alte patru centre de acest fel urmează să fie create în insulele grecești, în aceste locații urmând să fie înregistrați imigranții, care apoi vor fi separați în refugiați, ce pot fi redistribuiți în statele UE pentru a primi azil, și imigranți economici, care ar trebui expulzați în țările lor de origine. Pentru ca aceste centre să-și poată desfășura activitatea corespunzător este nevoie de o suplimentare a personalului și echipamentelor, a mai spus comisarul european.
La rândul său, ministrul de externe al Luxemburgului, țară ce deține președinția Consiliului European, Jean Asselborn, s-a arătat îngrijorat la aceeași conferință de presă că decizia impusă la Consiliul JAI de pe 22 septembrie privind repartizarea prin cote obligatorii a 160.000 de imigranți extracomunitari este implementată cu dificultate, întrucât mulți refugiați refuză să depună cererea de azil în Grecia, de teama că ar putea rămâne blocați în taberele din această țară.
Depunerea cererii de azil în Grecia sau Italia, cealaltă țară de unde vor fi redistribuiți imigranții extracomunitari, este condiția pentru ca ei să poată fi relocați. Dacă această formalitate nu este respectată, 'tot sistemul (cotelor obligatorii n.red.) construit la Bruxelles se va prăbuși', a spus șeful diplomației luxemburgheze. În opinia sa, succesul redistribuirii acestor 160.000 de refugiați ar fi argumentul principal pentru a convinge statele UE să accepte un mecanism permanent de împărțire a refugiaților.
Temerea exprimată de Asselborn a fost împărtășită și de comisarul Avramopoulos, care a anunțat că executivul comunitar va prezenta o propunere pentru instituirea unui astfel de mecanism al cotelor permanente, fără să indice când s-ar putea întâmpla acest lucru.
Anunțul său survine după ce cancelarul german Angela Merkel a cerut la reuniunea de joi a Consiliului European să se includă în concluziile summitului și obiectivul instituirii cotelor permanente de refugiați.
Conform unor surse diplomatice citate de AFP, solicitarea cancelarului german a tensionat dezbaterile, mai mulți lideri prezenți la summit — printre care s-au numărat premierii ungar, polonez și spaniol — amintindu-i șefei guvernului de la Berlin că, după ce s-a stabilit deja repartizarea punctuală a 160.000 de refugiați, s-a convenit că acest subiect este închis. Prin urmare, solicitarea cancelarului german nu a fost inclusă în document, dar la conferința de presă ce a urmat ea a insistat că își va urmări în continuare scopul de a vedea instituite cotele permanente de refugiați, demersul ei fiind susținut și de președintele Comisiei Europene, Jean Claude-Juncker, mai scrie Agerpres.
Conform Organizației Internaționale pentru Migrație, anul acesta circa 472.000 de refugiați veniți mai ales din țările arabe au intrat în Grecia, cei mai mulți continuându-și călătoria către vestul Europei. Adjunctul ministrului grec pentru migrație, Yanis Muzalas, prezent și el la conferința de presă, a declarat că în Grecia se află permanent între 60.000 și 80.000 de refugiați.
