Pe aceeași temă
„Probabilitatea este mare pentru a fi infectat cu COVID-19 pentru a doua oară. Puțini oameni se vindecă prima dată doar prin reacția sistemului imunitar propriu, iar majoritatea sunt tratați cu medicamente care slăbesc inima ca efecte secundare. Când se reinfectează, antibioticele nu mai sunt de ajutor și fac mai mult rău, deoarece pot provoca moartea subită prin stop cardio-respirator” scrie Taiwan News citând un doctor care trăiește în Marea Britanie.
Sura citată mai spune că virusul „ne-a depășit pe toți”, deoarece perioada de incubație, fără niciun simptom, se poate întinde până la 24 de zile.
Această afirmație a mai fost făcută în mod independent și de doctorul pulmonolog chinez Zhong Nanshan care a spus că perioada medie de incubație este de trei zile, dar poate dura de la doar o zi până la 24 de zile pentru a dezvolta primele simptome.
De asemenea, din experiența de până acum, testele dau deseori rezultate fals negative. „Poate (virusul – n.r.) să păcălească kiturile de test, fiind cazuri neconfirmate până la examenul Computer Tomograf care arătau infectarea ambilor plămâni dar testele ieșeau negative de patru ori la rând. De abia la al cincilea testul a dat rezultat pozitiv”, mai scrie Taiwan Times.
În special, unul dintre modurile în care coronavirusurile paralizează sistemul imunitar este printr-o fixare de globulele albe din sânge, asemănătoare cu cea a virusului HIV, care declanșează o „furtună de citokine” - un termen popularizat în timpul focarului gripal H5N1 (gripa aviară) - în care o eliberare necontrolată de proteine inflamatorii ce vizează diferite organe, duc la cedarea acestora și în multe cazuri cauzează moartea. (citokine – termen generic care grupează o serie de glicoproteine și proteine cu rol de mediatori în comunicarea intercelulară – def. romedic)
Furtuna de citokine este cel mai bine exemplificată de infecțiile pulmonare severe, în care inflamația locală se revarsă în circulația sistemică, producând septicemie, caracterizată prin hipotensiune arterială persistentă, hiper-sau hipotermie, leucocitoză sau leucopenie și de multe ori trombocitopenie.
Cum se produce infectarea cu coronavirus?
La fel ca SARS (Sindromul Respirator Acut Sever), un alt coronavirus, cercetătorii au descoperit că unul dintre modurile în care boala se declanșează implică o enzimă cunoscută sub numele de ACE2, un „receptor funcțional” produs în mai multe organe (mucoasa orală și nazală, faringe, plămân, stomac, intestin subțire, colon, piele, ganglioni limfatici, timus, măduva osoasă, splină, ficat, rinichi și creier).
ACE2 este, de asemenea, „prezent din abundență în epiteliile plămânului și intestinului subțire, ceea ce ar putea oferi posibile căi de intrare pentru SARS-CoV”, dar a fost observat și „în celulele venoase și celulele musculare netede ale arterelor” - care ar include inima.
Acest lucru i-a determinat pe unii specialiști să presupună că asiaticii, care au concentrații mai mari de ACE2 pot fi afectați într-o măsură mai mare decât persoanele provenite din strămoși europeni, care produc cea mai mică parte din enzima incriminată - iar în timpul recentei epidemii au fost în mare parte purtători asimptomatici de virus.
În concluzie, în timp ce mai multe cercetări cu privire la COVID-19 sunt necesare urgent – se știe că coronavirusul poate viza receptorii ACE2, care se regăsesc în sistemul cardiovascular. Iar dovada acestui mecanism de acțiune o reprezintă filmările din Wuhan, China, cu oameni care cad ca secerați pe stradă atât din cauza unor infarcturi cât și din cauze neurologice.
