Pe aceeași temă
Szijjarto a mai declarat că este nevoie de sporirea presiunilor internaţionale la adresa ţărilor din regiune care îşi încalcă angajamentele privind reversibilitatea fluxurilor de gaze prin interconectare, dând România şi Croaţia drept exemple în acest sens, informează agenţia de ştiri MTI, preluată de Mediafax și Agerpres.
De asemenea, Szijjarto a dat și un termen pentru a începe extragerea gazului din rezervele sale din Marea Neagră: începând din 2022.
"În plus, trebuie să se exercite presiuni internaţionale pentru a se asigura construirea unor terminale LNG în Europa Centrală", a mai spus ministrul de externe ungar.
Furnizarea energiei în Europa Centrală este o problemă de securitate şi ea va fi tratată în mod adecvat numai dacă dezvoltarea infrastructurilor necesare este realizată cu ajutorul finanţării de la Uniunea Europeană sau SUA, a mai declarat miercuri, la Washington, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto.
Potrivit oficialului ungar, securitatea energetică a Europei Centrale şi nevoia acestei regiuni de a se pune capăt unei dependenţe de un singur furnizor reprezintă probleme recurente în rândul principalilor actori politici globali, dar lipsesc investiţiile în infrastructură finanţate de UE sau Statele Unite care ar face posibil acest lucru, a spus şeful diplomaţiei ungare.
"Până când SUA sau Uniunea Europeană vor furniza finanţare pentru dezvoltarea infrastructurilor energetice majore central-europene, perspectivele ca ţările central-europene să importe gaz din SUA sau din altă parte a lumii vor rămâne un doar un vis. Iată de ce este important să se pună capăt folosirii dublului limbaj şi dublelor standarde", a adăugat Szijjarto.
Context
Kristof Terhes, șeful FGSZ, compania de transport al gazelor din Ungaria, a făcut miercuri, la București, declarații tendențioase referitoare la producția de gaze din Marea Neagră, consumul din România și interconectarea prin conducta BRUA.
O conferință de presă mai puțin obișnuită a avut loc miercuri la București, organizată de FGSZ, compania de transport al gazelor din Ungaria, amintește Hotnews.ro. La conferința de la București nu a participat niciun oficial român, nici măcar din partea transportatorului român de gaze Transgaz, în condițiile în care acesta este partener cu FGSZ în proiectul BRUA. În acest context, șeful FGSZ Kristof Terhes a lansat mesaje provocatoare referitoare la producția de gaze din Marea Neagră, consumul din România și interconectarea prin conducta BRUA.
Anul trecut, Ungaria a decis unilateral să oprească BRUA pe teritoriul său, să nu mai investească pentru interconectarea cu Austria, așa cum prevedea proiectul inițial, și să redirecționeze gazele către alte state din jur.
În urma unei licitații organizate în decembrie, capacitatea de transport al gazelor prin BRUA a fost rezervată de către două companii din Ungaria, până în anul 2037.
Aceste declarații au fost făcute într-o perioadă în care sunt așteptate deciziile finale de investiție în proiectele de exploatare a gazelor din Marea Neagră.
