Pe aceeași temă
Autorităţile din Repubica Moldova trebuie să înţeleagă că „crearea unor ameninţări la adresa securităţii forţelor de menţinere a păcii din Transnistria va fi considerată drept un atac", a afirmat şeful diplomaţiei ruse, răspunzând la o întrebare despre situaţia din jurul Transnistriei, potrivit RIA Novosti.
Este al doilea avertisment transmis de Lavrov Chişinăului în mai puţin de 48 de ore.
„Toţi ar trebui să înţeleagă că orice acţiune care ar pune în pericol securitatea trupelor noastre (în Transnistria) va fi considerată - în conformitate cu dreptul internaţional - drept un atac asupra Rusiei, aşa cum s-a întâmplat în Osetia de Sud, când trupele noastre de menţinere a păcii au fost atacate de (fostul preşedinte georgian) Saakaşvili”, a afirmat Lavrov.
Acel incident, în 2008, a dus la un război de cinci zile în care forţele ruse au ocupat mai multe oraşe georgiene. La scurt timp, Moscova a recunoscut independenţa regiunilor separatiste georgiene Osetia de Sud şi Abhazia.
Transnistria, care depinde aproape total de sprijinul financiar al Moscovei, care livrează gratis gaze, a raportat o serie de atacuri sporadice în aprilie, amplificând şi mai mult tensiunile deja crescute în urma intervenţiei Rusiei în Ucraina, care se învecinează cu Republica Moldova.
Marioneta Rusiei, Krasnoselski din Transnistria
Cât Lavrov promite ajutor etnicilor ruși din Moldova, Krasnoselski se teme că războiului din Ucraina ar putea escalada într-un conflict în zona separatistă și confruntare dintre Rusia și NATO pe teritoriul Republicii Moldova.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă susținute la Tiraspol, transmite Știri.md citând realitatea.md.
Întrevederea cu jurnaliștii a avut loc pe 30 august, însă a fost difuzată pe 31 august integral, conform presei asociate cu administrația separatistă de la Tiraspol. În cadrul unui teaser publicat se difuzează informații de propagandă și se vorbește despre necesitatea Chișinăului să reia dialogul.
„Mai bine pace rea decât război bun. (…) Transferul acțiunilor militare în afara Ucrainei este periculos. În ceea ce privește Transnistria, e dublu pericol. Dacă, nu dă, Doamne, focul războiului trece în Transnistria, va trece sută la sută și în Moldova. Aliații Moldovei, pe de o parte, Federația Rusă cu misiunea de pacificare pe de altă parte, cetățeni ruși și tot așa. Ar putea fi confruntare dintre Rusia și NATO aici, pe teritoriul Transnistriei, pe teritoriul Moldovei. Este inadmisibil”, punctează el.
Precizăm că recent Krasnoselski a transmis Maiei Sandu un mesaj, cerând discuții referitoare la reglementarea problemei transnistrene. În același timp, Tiraspolul s-a arătat indignat de faptul că, pe 1 septembrie, elevii din Moldova vor discuta despre războiul de la Nistru. Șefa statului i-a promis să comunice mai des cu regimul din regiune.
Reacția Chișinăului
Însărcinatul cu afaceri ad interim al Federației Ruse la Chișinău a fost convocat la Ministerul de Externe pentru a oferi explicații în legătură cu declarațiile șefului diplomației ruse, Serghei Lavrov. Acesta a spus ieri, în cadrul maratonului educațional ”Cunoștințe”, că Moscova va face totul pentru a proteja interesele populației rusofone din R. Moldova, iar autoritățile de la Chișinău ar evita un dialog direct cu Tiraspolul pentru că și-ar dori soluționarea conflictului pe altă cale decât cea diplomatică, scrie Deschide.md.
În acest sens, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Chișinău, Daniel Vodă, a publicat un comunicat pe Facebook în care i-a reamintit părții ruse că legislația Republicii Moldova garantează drepturile și libertățile fundamentale ale omului.
”Vorbitorilor de limbă rusă, ucraineană, găgăuză, bulgară și ai altor minorități etnice le sunt respectate drepturile în conformitate cu principiile democratice, iar în cazul vorbitorilor de limba rusă menționați în declarație, nu au fost semnalate la instituțiile abilitate în țara noastră încălcări ale drepturilor acestora” a scris Vodă.
Totodată, purtătorul de cuvânt al MAEIE a declarat că autoritățile de la Chișinău „reiterează atașamentul pentru metodele pașnice, diplomatice și bazate pe dialog atât pentru reintegrarea țării cât și în dialogul cu Federația Rusă privind retragerea trupelor ruse staționate ilegal pe teritoriul țării noastre. Oricare alte speculații le considerăm neîntemeiate”.
Abordarea Chişinăului privind modul de rezolvare a conflictului transnistrean rămâne neschimbată şi vizează soluţionarea sa pe căi paşnice şi politice, a transmis Biroul Politici de Reintegrare într-o primă reacţie a autorităţilor moldovene la avertismentul transmis de ministrul rus de Externe, potrivit Deschide.md.
Contactată de Deschide.md, Mariana Sarî, ofiţerul de presă al Biroului Politici de Reintegrare, a declarat că autorităţile de la Chişinău îşi doresc să soluţioneze conflictul transnistrean "pe căi paşnice şi politice, cu identificarea unei soluţii durabile şi atotcuprinzătoare, care să respecte caracterul unitar, suveran şi teritorial indivizibil al Republicii Moldova, consolidând statalitatea, reconstituind spaţiile unice şi completând reformele structurale asumate pe întreg teritoriul ţării".
Referitor la o altă declaraţie a lui Serghei Lavrov făcută miercuri privind disponibilitatea Moscovei de a face totul pentru a apăra interesele populaţiei rusofone din Republica Moldova, Biroul Politici de Reintegrare a subliniat că „drepturile şi libertăţile acestora nu se încalcă (...) în raioanele din est (în domeniile public, educaţional, media etc). Mai mult, în negocierile dintre Chişinău şi Tiraspol limba de comunicare şi de purtare a corespondenţei este limba rusă”, a adăugat reprezentanta acestui birou.
„În acelaşi timp, constatăm o limitare deliberată în regiunea transnistreană a drepturilor vorbitorilor de limbă română şi a cetăţenilor Republicii Moldova care au acte de model naţional, care sunt catalogaţi drept străini şi cărora le este interzisă exercitarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale (libertatea de exprimare, libera circulaţie, educaţie în limba maternă, nediscriminarea pe criterii etnice şi de naţionalitate etc). Din această perspectivă, valorile democratice şi egalitatea în drepturi trebuie privite echitabil şi bazat pe garanţiile dreptului constituţional şi internaţional", a comentat Mariana Sarî.
Totodată, ea a spus că, în acest an, au avut loc şase întrevederi de lucru între Chişinău şi Tiraspol la nivel de reprezentanţi politici şi 12 şedinţe ale grupurilor de lucru sectoriale.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, declarase miercuri că Moscova va face totul pentru a proteja interesele populaţiei rusofone din Republica Moldova.
„Să nu uităm că, pe lângă Transnistria, în Republica Moldova mai există şi Găgăuzia, care, de asemenea, revendică un statut special. Apropo, ea are unele elemente ale unui statut special. Şi cred că liderii moldoveni vor face ceea ce trebuie dacă vor înceta jocurile geopolitice impuse de Occident şi se vor gândi la interesele acelor oameni care trăiesc unul lângă altul", a afirmat Lavrov, într-o declaraţie citată de Radio Chişinău, în cadrul unui forum.
Context
Rusia dispune de o forţă de menţinere a păcii în Transnistria de la începutul anilor 1990, când în urma unui conflict armat separatiştii proruşi au smuls cea mai mare parte a regiunii de sub controlul Chişinăului.
Moscova susţine că armata sa se află în stânga Nistrului pentru a menţine pacea şi stabilitatea, însă Chişinăul doreşte ca Rusia să-şi retragă Grupul Operativ al Trupelor Ruse din Transnistria (GOTR), creat pe rămăşiţele fostei Armate a 14-a a URSS în regiune, şi transformarea misiunii de pace într-una de observatori civili, sub egida ONU.
