Pe aceeași temă
Nu ne permitem tăieri de taxe și acordare de noi ajutoare, a spus joi guvernatorul BNR.
El a remarcat că au fost perioade de panică în rândul consumatorilor, amintind de episoadele care au vizat casele de schimb valutar, uleiul și carburanții.
"Agitația e caracteristică perioadelor de criză. (...) Nu ne strică mai mult calm. Mai bem câte un ceai de tei", a fost mesajul lui Isărescu.
Inflația ar fi urcat la 20% în lipsa schemelor de sprijin pentru facturile la gaze și energie pentru populație, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Potrivit acestuia creșterile de prețuri vor continua fiind trase în sus de costurile tot mai mari cu electricitatea, gazele și carburanții.
Invadarea Ucrainei de către Rusia și impunerea sancțiunilor internaționale Moscovei complică și mai mult situația de pe lanțurile de aprovizionare care alimentează și ele scumpirile.
"Avem începând cu iulie o creștere extremă a prețurilor. Ceea ce reflectă un șoc puternic sau un fenomen de criză.
În spatele acestei creșteri a prețurilor de consum din România, ca și din mai toate țările europene, este o creștere a costurilor de producție și în special a costurilor cu energia, deci a prețurilor la energie, toate formele de energie, inclusiv combustibili.
Dacă nu ar fi fost schemele de compensare, inflația ar fi fost mult mai mare. acum noi avem 14% în aprilie, ar fi fost 20%", a afirmat Mugur Isărescu.
Referindu-se la creșterea ratei dobânzilor, Isărescu a spus că și BNR, ca orice bancă centrală, trebuie să fie atentă ca măsurile luate să nu fie percepute ca adăugându-se la alte costuri și să facă un dozaj, un balans: "Nu există alb și negru. Când vedem cum se duce impactul pe celelalte preturi, atunci trebuie să reacționăm cu relativă forță".
"Presiunea costurilor s-a transmis cel mai mult la alimentele procesate, prețul la energie s-a transmis în produse agro-alimentare, dar si pe un fondul de început de panică.
Nu ne strică ceva mai multă calmitate. Agitația e caracteristică perioadelor de criză. E de înțeles. Autoritățile asta trebuie să transmită: mai calm. Am înțeles și eu mesajul. Mai bem un ceai de tei. Eu am băut cu Eugen Rădulescu (director în BNR -n.r). Deci e un sfat bun.
Acest canal psiho-social al anticipațiilor, exagerările sunt specifice, dar nu fac bine", a adăugat guvernatorul BNR.
Rata anuală a inflaţiei a urcat la 13,76% în luna aprilie 2022, față de aprilie 2021, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 16,35%, cele alimentare cu 13,54%, iar serviciile cu 7,11%. Cele mai mari scumpiri la alimente s-au înregistrat la cartofi (peste 40%), iar la energie, gazele aproape și-au dublat prețul (85%).
România nu mai este pe locul 1 la inflație în Uniunea Europeană, avem șapte-opt țări înaintea noastră, inclusiv din zona euro, a declarat Mugur Isărescu, care a prezentat raportul asupra inflației pe primul trimestru al acestui an.
"Dacă ne consolează cu ceva, România nu mai e pe locul 1 la inflație în UE, avem 7 – 8 țări înaintea noastră, inclusiv țări din zona euro. Țările din zona baltică – acolo inflația este semnificativ mai mare.
Apoi Cehia, în mod curios Olanda. Avem și Bulgaria cu inflație mai mare, ei n-au deficitele fiscale pe care le are România.
Nici Germania vestită pentru fobia pe care o are la inflație nu stă mai bine.
Sunt datele din indicele armonizat al prețurilor de consum pentru țările europene.
Suntem după o perioadă în care inflația a fost foarte scăzută și cu creștere economică joasă cam opt ani de zile în Europa.
Din 2013 – 2014, zona euro a avut dobânzi apropiate de zero sau negative, deși periodic au fost mici rate de inflație. Niciodată peste 2%, asta explică de ce până în toamnă, spre ianuarie 2022, în Europa se considera că acest episod de inflație e tranzitoriu. Recent BCE și-a făcut mea culpa, spunând că a greșit și că inflația nu e tranzitorie.
Inflația e o discuție mai mult sau mai puțin teoretică. În ultima perioadă, electricitatea, gazele naturale, combustibilii au avut contribuții esențiale la inflație, începând din vara anului trecut.
Dacă nu ar fi fost schemele de compensare, indicele prețurilor de consum ar fi fost mult mai mare. Acum avem 14%, altfel, în aprilie ar fi fost aproape 20%", a declarat Mugur Isărescu.
