Pe aceeași temă
KSF este o forţă de securitate alcătuită din 2.500 de militari, echipată cu armament uşor şi pregătită de NATO. Ea asigură misiuni precum gestionarea situaţiilor de criză, protecţia civilă şi aprovizionarea, scrie dpa, preluată de Agerpres.
Parlamentul de la Pristina urmează să examineze la 14 decembrie, în a doua lectură, crearea unei armate. Belgradul, care nu recunoaşte independenţa Kosovo, susţine că decizia reprezintă o ameninţare directă la adresa securităţii şi încalcă termenii prezenţei NATO în Kosovo.
'O astfel de decizie nu survine într-un moment oportun, ea contravine recomandărilor multor aliaţi NATO şi poate avea repercusiuni grave asupra viitoarei integrări auro-atlantice a provinciei Kosovo', a spus Stoltenberg la Bruxelles, după ce a discutat această chestiune cu miniştrii de externe ai ţărilor NATO.
'În cazul în care mandatul forţei de securitate din Kosovo trebuie revizuit, Consiliul Nord-Atlantic va trebui să reexamineze nivelul angajamentului NATO în Kosovo', a avertizat Stoltenberg.
El a criticat de asemenea taxele vamale impuse recent de Pristina produselor importate din Serbia şi Bosnia, precizând că ele creează 'noi diviziuni'.
Tarifele au provocat nemulţumirea vecinilor Kosovo şi au atras avertismente din partea Uniunii Europene, care depune eforturi pentru normalizarea relaţiilor dintre Belgrad şi Pristina.
'Aceste măsuri fac dialogul mediat de UE între Belgrad şi Pristina şi mai dificil', a spus Stoltenberg, care a cerut ambelor părţi 'să se abţină de la alţi paşi şi declaraţii provocatoare'.
Premierul sârb îşi exprimă speranţa ca ţara sa să nu fie nevoită "niciodată să recurgă la armată"
Şefa executivului de la Belgrad şi-a exprimat, miercuri, speranţa că ţara sa "nu va fi nevoită niciodată să recurgă la armată", deşi există, în opinia sa, o posibilitate în acest sens având în vedere voinţa Kosovo de a se dota cu propria forţă militară, relatează AFP.
"Sper că nu va trebui niciodată să recurgem la armată, dar este una din opţiuni în momentul de faţă, deoarece nu putem să nu observăm că se procedează la o nouă epurare etnică", a declarat presei Ana Brnabic.
Remarca sa vine după ce marţi preşedintele sârb Aleksandar Vucic a acuzat autorităţile kosovare că vor să "alunge populaţia sârbă din Kosovo", ridicând bariere vamale şi creându-şi o armată.
Parlamentul de la Pristina va examina la 14 decembrie în a doua lectură crearea unei armate, în condiţiile în care în prezent securitatea Kosovo este asigurată de o forţă internaţională.
După războiul din 1989-1999, circa 120.000 de sârbi au rămas în Kosovo, locuit preponderent de etnici albanezi, iar Belgradul nu a recunoscut independenţa declarată în 2008 de autorităţile de la Pristina. La 22 noiembrie, guvernul kosovar a introdus o taxă de 100% pentru produsele sârbe, ca represalii după refuzul Interpol de a accepta aderarea Kosovo, refuz pe care Pristina îl atribuie presiunilor exercitate de Belgrad.
