Pe aceeași temă
Un vechi proiect al NATO sustinut de Washington, scutul antiracheta este in curs de amplasare in Europa si este considerat de Moscova drept o amenintare directa.
Tensiunile legate de acest proiect s-au amplificat recent, dupa inaugurarea sitului care gazduieste rachetele interceptoare de catre armata americana la Deveselu, in Romania, care urmeaza sa fie completata de amplasarea unui radar in Turcia si a patru nave Aegis la Rota, in Spania.
Alianta respinge criticile Moscovei, afirmand ca scutul este conceput cu unicul scop de a intercepta rachete intercontinentale, care ar putea fi lansate din tari precum Iranul.
"Acesta nu este indreptat impotriva Rusiei, ci impotriva amenintarilor care vin dincolo de zona euro-atlantica", a spus luni Stoltenberg, reamintind caracterul "defensiv" al scutului.
"Vorbim de interceptori (...) interceptorii nu sunt arme ofensive, nu poarta focoase armate (...) si amplasarea lor, precum si legile fizicii, fac imposibil pentru ei sa intercepteze rachete intercontinentale rusesti", a afirmat secretarul general al NATO.
Stoltenberg a admis implicit ca nu exista inca, cu patru zile inainte de summit, un acord unanim intre cei 28 de membri ai NATO pentru a declara la Varsovia ca acest scut va apartine de acum, cel putin in faza initiala, de comandamentul NATO.
Franta cere garantii suplimentare
Franta vrea sa se asigura ca acest lucru nu va grabi transferul deplin al scutului catre autoritatile militare ale NATO, fara controlul politic al celor 28 de aliati.
"Astazi, aceste capacitati se afla sub controlul si comandamentul americanilor, deci nu putem vorbi de apararea antiracheta a NATO", a declarat, sub acoperirea anonimatului, o sursa din anturajul ministrului francez al Apararii, Jean-Yves Le Drian.
"Capacitatea operationala completa nu va putea interveni decat atunci cand vom fi multumiti de moralitatile de control politic" al scutului din partea celor 28 de membri ai Aliantei. Activarea sa eventuala de un atac cu racheta, o decizie care va trebui luata in interval de cateva secunde, plina de "consecinte strategice" pentru statele membre ale NATO, a spus sursa citata.
Aceste aspecte sunt "desigur importante", a admis Stoltenberg.
"Va trebui sa gasim modalitatile de a garanta controlul politic necesar, instrumentele de comanda si de control necesare, stiind ca daca vom fi intr-adevar atacati cu rachete balistice, intervalul de timp pentru a lua deciziile necesare este foarte scurt", a spus acesta. "Exact aceste lucruri sunt in curs de examinare in acest moment".
Unitate speciala pentru Informatii
La reuniunea de vineri si sambata din Varsovia ar urma sa fie validata si crearea unei unitati dedicate impartasirii informatiilor, pentru a lupta mai bine impotriva amenintarilor teroriste si a razboiului hibrid.
"Vom organiza mai bine fluxul de informatii civile si militare prin intermediul unei divizii 'Informatii' in cadrul cartierului general al NATO", a precizat Stoltenberg.
"Aceasta ne va ajuta sa luam deciziile potrivit la momentul potrivit si ne va permite sa infruntam mai bine provocarile actuale precum amenintarile teroriste sau hibride", a adaugat el.
Polonia a propus sa gazduiasca aceasta noua unitate, care va fi condusa de un nou secretar general adjunct insarcinat cu Informatiile, si care nu a fost inca numite. Acesta ar urma sa isi intre in atributii in cursul anului 2017.
