Pe aceeași temă
Anul trecut, președintele Trump a sugerat un demers echivalent cu distrugerea NATO: retragerea SUA, anunță The New York Times, preluat de Rador. Oficialități de rang înalt din cadrul administrației au spus pentru New York Times că de mai multe ori în cursul anului 2018, dl Trump a spus în particular că vrea să se retragă din Organizația Tratatului Nord-Atlantic.
Actuale și foste oficialități care susțin alianța au spus că se tem că Trump ar putea reveni la amenințarea sa, în condițiile în care cheltuielile militare ale aliaților continuă să nu se ridice la nivelul obiectivului stabilit de președinte.
În zilele din preajma summitului tumultuos al NATO din vara trecută, au declarat ei, Trump le-a spus principalilor săi asistenți din sfera securității naționale că nu vede rostul alianței militare, pe care a prezentat-o drept o drenă pentru SUA.
Pe atunci, echipa de securitate națională a dlui Trump, inclusiv dl Jim Mattis care pe atunci era secretar al apărării, și John R. Bolton, consilier pentru securitate națională, cu greu a reușit să mențină direcția strategiei americană fără a menționa de o retragere care ar reduce drastic influența Washingtonului în Europa și ar putea încuraja Rusia în deceniile următoare.
Acum, dorința declarată în mod repetat a președintelui de a se retrage din NATO stârnește noi îngrijorări în rândul oficialităților din sfera securității naționale, pe fondul preocupării tot mai mari legate de strădaniile lui Trump de a păstra secretul asupra întâlnirilor sale cu dl Putin chiar și în fața propriilor săi asistenți și a anchetei FBI asupra legătorilor administrației lui cu Rusia.
O măsură de retragere din alianța constituită din 1949 „ar fi unul din cele mai păguboase lucruri pe care l-ar putea face orice președinte pentru interesele SUA”, a spus Michèle A. Flournoy, subsecretar al apărării în timpul președintelui Barack Obama.
„Ar distruge cei peste 70 de ani de muncă extenuantă ai unor numeroase administrații, republicane și democrate, de a crea poate cea mai puternică și avantajoasă alianță din istorie”, a spus dna Flournoy într-un interviu. „Și ar fi cel mai sălbatic succes la care ar putea visa Vladimir Putin”.
Amiralul în retragere James G. Stavridis, fostul comandant suprem al aliaților din NATO, a spus că o retragere americană din alianță ar fi „o greșeală geopolitică de proporții epice”.
„Chiar și a discuta ideea de plecare din NATO – ca să nu mai vorbim de o punere în practică a ei – ar fi cadoul secolului pentru Putin”, a spus amiralul Stavridis.
Oficialități de rang înalt ale administrației Trump au discutat despre strădaniile interne și extrem de sensibile de a menține alianța militară cu condiția anonimatului.
După ce Casa Albă a fost rugată să comenteze, luni, o oficialitate de rang înalt a administrației a făcut referire la remarcile lui Trump din iulie, când el a calificat angajamentul SUA față de NATO drept „foarte puternic” și alianța drept „foarte importantă”. Oficialitatea a refuzat să facă alte comentarii.
Oficialități americane din sfera securității naționale cred că Rusia s-a concentrat în mare măsură asupra subminării solidarității dintre SUA și Europa după ce a anexat Crimeea în 2014. Obiectivul ei a fost distrugerea NATO, pe care Moscova o vede ca pe o amenințare.
Intervenția Rusiei în alegerile americane și eforturile ei de a împiedica statele foste satelit să intre în alianță au vizat slăbirea a ceea ce ea consideră a fi inamicul de alături, au spus oficialitățile americane. Cu un NATO fragilizat, spun ele, dl Putin ar avea mai multă libertate pentru a se comporta după dorința sa, impunând Rusia ca o contrapondere la Europa și SUA.
O retragere americană din alianță ar însemna îndeplinirea tuturor celor puse în mișcare de dl Putin, au spus oficialitățile – în esență, realizând acțiunea cea mai critică a liderului rus în locul lui.
În momentul în care Trump a pus pentru prima dată în discuție posibilitatea ieșirii din alianță, oficialitățile de rang înalt din administrație nu erau prea sigure dacă el vorbea serios. El a revenit asupra ideii de mai multe ori, au spus oficialitățile, iar acest lucru le-a sporit preocupările.
Neplăcerea cu care privește Trump alianțele externe și angajamentele americane față de organizațiile internaționale nu constituie un secret.
Președintele a contestat în mod repetat și public sau s-a retras dintr-o serie de parteneriate militare și economice, de la Acordul climatic de la Paris la un pact comercial Asia-Pacific.
El a pus la îndoială alianța militară a SUA cu Coreea de Sud și Japonia și a anunțat retragerea trupelor americane din Siria fără a-și consulta în prealabil aliații din coaliția coordonată de americani care vizează înfrângerea Statului Islamic.
NATO planificase să organizeze o întrunire a liderilor la Washington pentru a marca a 70-a sa aniversare în aprilie, similar festivităților semicentenarului care au fost găzduite de președintele Bill Clinton în 1999. Dar întrunirea de anul acesta a fost coborâtă la rang de întâlnire a miniștrilor de externe, unii diplomați temându-se că dl Trump ar putea folosi summitul de la Washington pentru a-și relua atacul la adresa alianței.
Acum, reuniunea liderilor este programată pentru sfârșitul anului 2019, dar nu la Washington.
Amenințările dlui Trump cu retragerea le-au dat de furcă oficialităților în încercarea de a împiedica o transformare într-un dezastru a întrunirii anuale a liderilor NATO care a avut loc în iulie anul trecut la Bruxelles.
Oficialități de rang înalt din domeniul securității insistaseră deja ca ambasadorii alianței militare să finalizeze un acord formal asupra câtorva obiective ale NATO – inclusiv apărarea comună împotriva Rusiei – înaintea începerii summitului, pentru a-l feri de Trump.
Dar Trump a răsturnat ordinea procedurilor, oricum. Una din întruniri, din 12 iulie, ar fi urmat să aibă drept temă Ucraina și Georgia – două țări care nu fac parte din NATO dar au aspirații de aderare la alianță.
Protocoalele acceptate dictează că membrii alianței nu discută despre afacerile interne în fața statelor nemembre. Dar cum se întâmplă adesea, Trump nu a respectat normele consacrate, conform mai multor oficialități americane și europene care se aflau în sală.
El s-a plâns că guvernele europene nu cheltuiesc suficient pentru costurile comune de apărare, lăsând SUA să suporte o povară excedentară. Și-a exprimat frustrarea că liderii europeni nu vor să se angajeze să cheltuiască mai mult pe loc. Și a părut să nu înțeleagă detaliile când mai mulți au încercat să-i explice că nivelul cheltuielilor este stabilit de parlamentele din fiecare țară, au spus oficialități americane și europene.
Apoi, la o altă sesiune a liderilor din cursul aceluiași summit, dl Trump a părut a fi fost luat prin surprindere de Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO.
Sprijinind poziția dlui Trump, dl Stoltenberg a insistat ca aliații să-și sporească cheltuielile și a elogiat SUA pentru că dă un exemplu – inclusiv prin creșterea cheltuielilor sale militare în Europa. Drept răspuns, conform unei oficialități care se afla în încăpere, Trump a dat din cap și s-a uitat insistent la oficialitățile americane din spatele lui, surprins de remarcile lui Stoltenberg și trădându-și ignoranța privind planurile de cheltuieli ale propriei sale administrații.
Dl Trump a părut a fi deranjat în special de cancelarul Germaniei Angela Merkel și de cheltuielile militare ale țării sale, de 1% din PIB.
Comparativ, cheltuielile militare ale SUA sunt de aproximativ 4% din PIB, iar Trump i-a criticat pe aliați că nu respectă obiectivul cheltuielilor impus de NATO, de 2% din PIB. La summit, el i-a surprins pe lideri, solicitând 4% – demers care în esență ar face obiectivul de neatins pentru mulți din membrii alianței. De asemenea, el a amenințat că SUA vor „lua calea proprie” în 2019 dacă cheltuielile militare ale altor țări NATO nu cresc.
În mijlocului unui discurs ținut de dna Merkel, Trump a încălcat din nou protocolul, ridicându-se și plecând, trimițând astfel unde de șoc în sala întreagă, conform unor oficialități americane și europene care se aflau acolo. Dar înainte de a pleca, președintele a ajuns în spatele dnei Merkel și i-a întrerupt discursul pentru a-i spune că ea este un mare lider. Mirați și ușurați că Trump nu a continuat pe un ton disprețuitor la adresa liderilor, oamenii din sală au aplaudat.
În final, liderii NATO au trecut peste divergențele lor în mod public, prezentând un front unit. Dar la capătul celor două zile petrecute la Bruxelles, atât liderii europeni cât și oficialitățile americane erau zdruncinați și îngrijorați că Trump își va reînnoi amenințarea cu retragerea din alianță.
Scepticismul lui Trump față de alianță pare a fi o convingere de bază a lui, spun oficialitățile administrației, similar cu dorința lui de expropriere a petrolului din Irak. Deși oficialitățile i-au explicat în numeroase rânduri motivul pentru care SUA nu-și pot însuși petrolul din Irak, Trump revine asupra chestiunii o dată la câteva luni.
Cam la fel, exact atunci când oficialitățile cred că problema apartenenței la NATO a fost reglementată, Trump își exprimă din nou dorința de a pleca din alianță.
Orice demers al dlui Trump împotriva NATO ar invita cel mai probabil un răspuns al Congresului. Politica americană față de Rusia este acel domeniu în care republicanii din Congres l-au contracarat în mod consistent pe dl Trump, inclusiv prin noile sancțiuni impuse Moscovei și criticile la adresa conferinței de presă călduroase din 16 iulie pe care a avut-o alături de dl Putin la Helsinki în Finlanda.
Membrii NATO se pot retrage după o perioadă de notificare de un an, conform Articolului 13 din Tratatul de la Washington. Un astfel de răgaz ar da timp Congresului pentru a încerca să blocheze orice tentativă a dlui Trump de plecare.
„Este alarmant că președintele continuă să afirme în mod fals că NATO nu contribuie la siguranța generală a SUA sau a comunității internaținale”, a spus senatorul Jeanne Shaheen, democrat de New Hampshire care se numără printre legislatorii care susțin o lege care ar împiedica retragerea dlui Trump din alianța militară. „Senatul știe mai bine și este gata să apere NATO”.
Popularitatea NATO în ochii publicului rămâne puternică. Dar alianța a devenit o temă mai partizană, democrații fiind entuziaști dar sprijinul republican devenind mai slab, conform unui sondaj al Institutului Roland Reagan.
Kay Bailey Hutchison, ambasadorul Washingtonului la NATO și fost senator republican, a încercat să edifice susținerea pentru alianță în Congres, inclusiv oferind ajutor pentru organizarea unui grup bipartizan de adepți.
Dar chiar dacă Congresul ar lua măsuri de blocare a unei retrageri, o declarație a dlui Trump că el vrea să plece ar fi extrem de dăunătoare NATO. Aliații care se simt amenințați de Rusia au de pe acum îndoieli extreme dacă dl Trump le-ar da ordin trupelor să le vină în ajutor.
În scrisoarea sa de demisie de luna trecută, dl Mattis a evocat concret propriul său angajament față de alianțele Americii, într-o critică implicită la adresa principiilor dlui Trump. Dl Mattis a spus inițial că va rămâne până la următorul summit NATO de la sfârșitul lunii februarie, dar dl Trump l-a împins să plece înainte de anul nou.
Se crede că secretarul în exercițiu al apărării, Patrick M. Shanahan, susține alianța. Dar el a spus de asemenea, în mod grăitor, că crede că Pentagonul nu ar trebui să fie „Departamentul Nu” pentru președinte.
Oficialități europene și americane au spus că aliații se simțeau liniștiți de prezența dlui Mattis, fost comandant suprem al NATO, că o oficialitate de rang înalt a administrației Trump avea susținerea lor. Retragerea lui de la Pentagon a sporit îngrijorările unor diplomați europeni că acum pătura de siguranță s-a pierdut.
