Pe aceeași temă
Suspecții plănuiau să ia cu asalt Bundestagul (parlamentul), a spus procuratura generală a Germaniei. „Potrivit anchetei efectuate în acest moment, există suspiciunea că unii membri ai organizației se pregăteau să pătrundă în Bundestagul german cu un mic grup armat”, a precizat departamentul. Puciștii au creat un „consiliu” asemănător guvernului, precum și o aripă militară. Rebelii au recrutat în mod activ susținători, inclusiv în forțele de securitate - armata și poliția.
Mii de polițiști au efectuat miercuri o serie de percheziții în mare parte din Germania împotriva unor presupuși extremiști de extremă-dreapta, care ar fi încercat să răstoarne guvernul federal prin forță.
Procurorii federali au declarat că aproximativ 3.000 de ofițeri au efectuat percheziții în 130 de locuri din 11 din cele 16 landuri germane împotriva adepților așa-numitei mișcări „Cetățenii Reichului” (Reichsbuerger). Unii membri ai acestei grupări resping Constituția postbelică a Germaniei și au cerut răsturnarea Guvernului.
Procurorii au declarat că 22 de cetățeni germani au fost reținuți sub suspiciunea de "apartenență la o organizație teroristă". Alte trei persoane, inclusiv un cetățean rus, sunt suspectate că susțin organizația, au precizat aceștia.
Un purtător de cuvânt al serviciului de contrainformaţii militare MAD a precizat că între suspecţi se numără şi un soldat, membru activ al Comandamentului forţelor speciale (KSK) al Bundeswehr, precum şi mai mulţi rezervişti. Casa militarului şi baraca sa din cadrul unităţii militare Graf Zeppelin, din landul Baden-Württemberg, au fost percheziţionate în cadrul raidurilor anunţate. Ministrul justiţiei, Marco Buschmann, a menţionat pe Twitter o "largă operaţiune antiteroristă", sub "bănuiala că era prevăzut un atac armat împotriva organelor constituţionale", relatează Agerpres.
„Cetățenii Reichului” (Reichsbuerger)
Săptămânalul Der Spiegel a relatat că printre locațiile percheziționate se numără cazarma unității germane de forțe speciale KSK din orașul Calw, situat în sud-vestul țării. Unitatea a fost în trecut analizată cu atenție din cauza presupusei implicări de extremă dreapta a unor soldați. Procurorii federali au refuzat să confirme sau să infirme că a fost percheziționată cazarma.
Pe lângă reținerile din Germania, procurorii au declarat că o persoană a fost reținută în orașul austriac Kitzbuehel și o alta în orașul italian Perugia.
Procurorii au declarat că suspecții lideri, identificați doar ca Heinrich XIII P. R. și Rüdiger V. P., sunt acuzați că anul trecut au fondat o "organizație teroristă cu scopul de a răsturna ordinea de stat existentă în Germania și de a o înlocui cu propria lor formă de stat, care era deja în curs de a fi fondată".
În ceea ce-l priveşte pe „prinţul” Heinrich XIII- care provine din Casa Regală de Reuss, ce a domnit cândva asupra unor părţi din estul Germaniei -, acesta ar fi a luat legătura cu „reprezentanţi ai Federaţiei Ruse în Germania”, ţară pe care grupul o vedea ca fiind contactul său central pentru stabilirea noii ordini.
Suspecții erau conștienți de faptul că scopul lor putea fi atins doar prin mijloace militare și cu forța, au declarat procurorii.
Aceștia ar fi crezut într-un "conglomerat de teorii ale conspirației constând în narațiuni ale așa-numiților Cetățeni ai Reichului, precum și în ideologia QAnon", potrivit unei declarații a procurorilor. Mișcarea QAnon a fost foarte prezentă în Statele Unite și promovează teoria conspirației.
Mişcarea este alcătuită din mai multe grupuri mai mici, denumite "Confederaţia Reich-ului german" sau "Regatul Germaniei", şi are circa 21.000 de adepţi, conform estimărilor serviciilor de informaţii.
Printre cei reținuți se numără și un fost deputat din Bundestag (Parlamentul Germaniei) din partea partidului Alternativa pentru Germania (AfD), Birgit Malzac-Winkemann, relatează ziarul Die Welt. Casa lui Malzac-Winkemann a fost percheziționată, iar ea însăși a fost arestată și luată sub escortă. Potrivit sursei citate, după lovitura de stat planificată în Germania, ea trebuia să devină ministru al Justiției.
În același timp, copreședinții AfD, Tino Hrupallah și Alice Weidel, au condamnat planurile de a pregăti o lovitură de stat. Aceștia au subliniat că au încredere deplină în autorități și au cerut explicații prompte și complete.
Malsack-Winkemann a fost deputat în Bundestag din partea AfD din 2017 până în 2021. Anterior a lucrat ca judecător. După perioada petrecută în Bundestag, landul Berlin a vrut să împiedice întoarcerea lui Malsack-Winkemann la scaunul de judecător, dar a eșuat în instanță.
Unele dintre declarațiile lui Malsack-Winkemann de pe internet, în special despre legile Corona și alegerile din SUA și o dată despre refugiați, nu au putut fi considerate ca atitudine extremistă de dreapta în cadrul procedurilor din octombrie. Așa a spus judecătorul instanței germane, potrivit presei de la Berlin.
Nici fotografiile cu ea cu alți politicieni AfD nu au putut dovedi apropierea de fosta așa-zisă aripă a AfD, care era considerată extremistă.
Mii de adepți Reichesbuerger erau gata să treacă la fapte
Agenţia de informaţii interne a Germaniei spune că în jur de 21.000 de persoane fac parte din mişcarea Reichsbuerger (Cetăţeni ai Reichului), iar aproximativ 5% dintre acestea sunt considerate ca fiind de extremă dreapta. Aproximativ 2.100 de membri Reichsbuerger sunt gata să recurgă la violenţă pentru a-şi atinge obiectivele, potrivit raportului anual din 2021 al agenţiei.
Pe de altă parte, Casa Reuss se distanţase anterior de Heinrich, spunând că este un om confuz care îmbrăţişează teorii ale conspiraţiei, potrivit presei locale.
Într-un discurs din 2019 în care a denunţat structurile politice moderne, Heinrich Reuss declara că dinastia familiei sale poate fi urmărită până în anul 900 d.Hr. şi că, în fostul principat Reuss, oamenii duceau „vieţi fericite", deoarece structurile administrative erau „directe şi transparente". „Dacă lucrurile nu mergeau bine, te duceai pur şi simplu la prinţ", a spus el. „La cine ar trebui să te adresezi astăzi?". „Germania a fost un stat vasal, după de-al Doilea Război Mondial, guvernat de aliaţii occidentali”, a mai spus el
Monarhia din Germania a fost abolită în urmă cu un secol. Când Constituţia de la Weimar a intrat în vigoare, la 14 august 1919, privilegiile şi titlurile legale ale nobilimii germane au fost abolite. Prin urmare, în mod oficial, nu există prinţi şi prinţese în Germania, precizează Reuters.
Suspecţii reţinuţi miercuri vor compărea în faţa unui judecător de la Curtea Federală de Justiţie, care va emite mandatele de arestare şi va decide cu privire la arestarea lor preventivă.
Rusia neagă orice implicare
Pentru că o parte din media a făcut conexiunea dintre puciști și serviciile rusești, Kremlinul a negat orice amestec sau legături cu extremiștii germani.
Secretarul de presă al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia nu este implicată în presupusa încercare de lovitură de stat din Germania, fiind vorba despre „o afacere internă” a Berlinului. Precizările acestuia vin în contextul în care forțele de securitate germane au destructurat o grupare extremistă, care - potrivit procurorilor - pregătea o lovitură de stat la Berlin, prin preluarea Parlamentului prin mijloace militare, având în componență și un cetățean rus.
În timpul unei discuții cu reporterii de miercuri, Peskov a fost rugat să comenteze informațiile despre presupusele contacte ale reprezentanților grupării extremiste din Germania cu reprezentanții ruși.
"Aceasta este mai degrabă o problemă internă a Germaniei. Și ei înșiși afirmă că nu se poate pune problema vreunei ingerințe din partea Rusiei. Prin urmare, aici am aflat despre această situație și din relatările din presă. Nu avem nimic de spus despre asta", a spus Peskov, potrivit Interfax.
