Pe aceeași temă
Un semnal a fost dat vineri de ministrul adjunct al Apărării. Potrivit TASS, Anatoli Antonov a declarat că Federația nu vede niciun scop în modernizarea documentului de la Viena privind controlul armelor. Oficialul acuză Alianța Nord-Atlantică de acțiuni “anti-ruse”.
“Considerăm drept lipsite de sens orice responsabilități adiționale în controlul armelor, pe fondul direcției anti-ruse a exercițiilor NATO și al scăderii calității contactelor bilaterale”, a spus Antonov, citat de agenția rusă de știri. Adjunctul ministrului Apărării a admis că oficiali militari din anumite state vest-europene fac eforturi pentru restabilirea cooperării cu partea rusă. Antonov a spus că în ultimele două luni, la Moscova au fost primite mai multe delegații de rang înalt, cu care au fost discutate premisele refacerii contactelor militare. Deși nu o spune, oficialul face referire la scutul american anti-rachetă dezvoltat în mai multe state din Europa Centrală și de Est, printre care și România.
Moscova susține că, din moment ce acordul nuclear iranian a intrat în vigoare – Teheranul reprezentând oficial principala amenintare pe care scutul trebuie să o combată –, atunci utilitatea scutului dispare. Prin continuarea lucrărilor la bazele din Europa, printre care și cea de la Deveselu, în județul Olt, Kremlinul acuză SUA de intenții ostile mascate împotriva sa. Argumentul Alianței rămâne, însă, în picioare: capacitățile sistemului anti-rachetă nu sunt destinate sau direcționate împotriva Rusiei.
“Geografic și fizic e imposibil pentru sistem să doboare rachete intercontinentale ruse din siturile NATO din România sau Polonia. Capacitățile sunt prea limitate, numerele sunt prea mici și locația e prea la sud sau prea aproape de Rusia pentru a acționa astfel”, susține Alianța.
Iar în ce privește argumentul Moscovei cu privire la acordul cu Iranul, NATO îl respinge din două motive:
- Acordul iranian nu acoperă proliferarea tehnologiei rachetelor balistice, fapt diferit de capacitățile nucleare;
- Programul scutului defensiv nu e direcționat împotriva unei singure țări, ci e o asigurare în fața proliferării ca fapt general. Peste 30 de state au obținut sau încearcă să obțină tehnologie balistică.
De fapt, chiar joi Iranul a anunțat că intenționează să continue dezvoltarea programului balistic. Comandantul armatei a precizat că decizia Teheranului nu reprezintă o violare a acordului nuclear.
România e parte a Tratatului Forțelor Armate Conveționale în Europa.Tratatul a fost semnat ca un angajament pe care puterile europene l-au luat pentru prevenirea oricărui alt conflict militar de anvergură pe continent, după căderea Uniunii Sovietice. Documentul prevede, printre altele, că semnatarii susțin să respecte un anumit număr în ce privește capacitățile militare. Obligațiile Tratatului au în vedere cinci categorii de forțe armate convenționale: tancuri de luptă, vehicule blindate de luptă, artilerie, aviație de luptă și elicoptere de luptă.
