Pe aceeași temă
Planul trimis Congresului se concentrează pe aducerea în penitenciare de pe teritoriul Statelor Unite a 30 - 60 de suspecţi de la Guantanamo consideraţi prea periculoşi pentru a fi eliberaţi, scrie cotidianul The New York Times, citat de Realitatea TV.
Casa Albă a prezentat variante alternative de transferare a deţinuţilor, în Carolina de Sud, Kansas şi Colorado. Restul celor 91 de suspecţi deţinuţi la Guantanamo ar urma să fie transferaţi în alte ţări.
Un studiu realizat de Pentagon arată că transferarea deţinuţilor de la Guantanamo ar permite economisirea a 65-85 de milioane de dolari anual.
"De mulţi ani este clar că existenţa penitenciarului de la Guantanamo nu este favorabilă securităţii naţionale, ci o subminează", a declarat Barack Obama, citat de Realitatea TV.
"Existenţa penitenciarului militar de la Guantanamo este contraproductivă în combaterea terorismului, pentru că teroriştii se folosesc de acest lucru în scop propagandist", a spus preşedintele SUA.
"În plus, menţinerea acestui penitenciar intră în contradicţie cu valorile noastre. Este percepută ca o pată pe palmaresul nostru în menţinerea celor mai înalte standarde în materie de drepturile omului", a spus Barack Obama.
"Trebuie să încheiem acest capitol al istoriei ţării noastre. Este vorba de una din lecţiile învăţate după atentatele din 11 septembrie 2001", a subliniat preşedintele Statelor Unite.
***
Inchiderea centrului de detentie de la baza Guantanamo va fi “foarte dificil” de realizat pana la finalul mandatului presedintelui Barack Obama, declara anul trecut secretarul american al apararii, Chuck Hagel, citat de AFP.
“Va fi foarte dificil, mai ales în situația în care Congresul va impune noi restricții” asupra condițiilor de eliberare și a țărilor ce i-ar putea prelua pe cei 122 de deținuți care se află în continuare la Guantanamo, a indicat Hagel într-o declarație acordată postului de radio NPR.
Totodată, secretarul demisionar al apărării a negat acuzațiile că ar fi încercat să tergiverseze procesul de eliberare a unor deținuți încarcerați acolo:
“Da, poate că a existat o lentoare ce nu a fost pe placul unora (...), dar am fost clar în fața președintelui (...) și a Congresului: dacă legea îmi dă o responsabilitate, fac tot ce pot pentru a mi-o asuma”, a explicat el, referindu-se la legea ce prevede că secretarul apărării trebuie să certifice faptul că un deținut nu va reprezenta o amenințare semnificativă pentru securitatea SUA odată ce va fi eliberat.
Președintele Barack Obama a promis în anul 2009 că va închide centrului de detenție de la Guantanamo, reafirmând acest angajament în discursul despre Starea Națiunii, susținut săptămâna trecută. La începutul primului său mandat, în anul 2009, la Guantanamo erau încarcerați 240 de suspecți de terorism.
Torturile din Guantanamo
Sistemul de detentie operat in tabara militara transformata partial in inchisoare s-a lovit de critici dure pe plan international, deoarece cei mai multi oameni au fost si sunt tinuti in detenție fara a fi fost judecati. Unii dintre acestia au fost si torturati, pentru a marturisi fapte pe care nu le-au comis.
Astfel reiese din Raportul de 6.700 de pagini al Senatului american publicat in decembrie 2014, cu privire la metodele de tortura practicate de CIA.
Alte abuzuri sunt dezvaluite si de Wikileaks, care in ale sale Gitmo Files „da in vileag documentele secrete despre toti prizonierii de la Guantánamo”. Este vorba despre 765 dintre cei in total 779 de detinuti, la care se refera mii de pagini de documente referitoare la perioada 2002-2008 si cuprinse in memorandumul adresat de JTF-GTMO (Joint Task Force de la Guantánamo Bay) catre Comandamentul Sudic al US din Miami, Florida.
Multi detinuți de la Guantánamo ar fi ramas in arest dupa ce autoritatile americane au ajuns la concluzia ca nu au avut acte criminale, nu sunt vinovati si nici nu reprezinta un pericol pentru statul american. Insa situatia lor a ramas „sensibila” si aparent greu rezolvabila. Trecand atata timp de „vina indecisa” la nivel de autoritati americane, in statele lor ei au ramas indezirabili, daca nu amenintati cu alta inchisoare sau chiar moartea. Iar alte state-gazda pentru ei se gasesc cu greu, chiar daca nimeni nu refuza cu usurinta un favor pe care il cer SUA.
O alta problema care apare la eliberarea acestor oameni este legata de costurile lor de reinsertie sociala. La finele lunii aprilie, sase fosti detinuti de la Guantánamo primiti de Uruguay au ridicat un cort de protest in fata Ambasadei SUA din Montevideo, cerand ajutor de supravietuire si pentru reintegrarea in societate.
Dupa trei saptamani de proteste, cinci dintre cei sase fosti prizonieri au cazut de acord sa incheie protestul, primind 560 de dolari pe luna, asigurare medicala si bani de chirie. Conditia acordarii acestor facilitati a fost ca ei sa invate spaniola si sa ia parte la cursuri de calificare profesionala.
