Pe aceeași temă
Parlamentul german a votat joi în favoarea susţinerii pactului ONU privind migraţia, în timp ce legislativul slovac a votat în aceeaşi zi împotriva acestui document şi a cerut guvernului de la Bratislava ca la conferinţa internaţională ce se va desfăşura pe 10 - 11 decembrie la Marrakesh să respingă pactul despre care deputaţii slovaci au estimat că încalcă suveranitatea ţării lor, transmite agenţia EFE, preluată de Agerpres.
Premierul slovac Peter Pellegrini s-a declarat încă de săptămâna trecută împotriva acestui pact, dar a decis să ceară şi opinia parlamentului. Dintre cei 142 de deputaţi slovaci prezenţi, 90 au respins documentul, 15 au votat pentru, 31 s-au abţinut şi 6 nu au votat. În moţiunea de respingere a documentului se argumentează că el încalcă suveranitatea naţională în materie de imigraţie şi nu delimitează clar migraţia legală de cea ilegală.
Ministrul de externe slovac, Miroslav Lajcak, care la adoptarea pactului era preşedinte al Adunării Generale a ONU, a ameninţat cu demisia dacă ţara sa nu susţine documentul.
Aprobat în luna iulie de toate cele 193 de state membre ale ONU, cu excepţia SUA, actul denumit ''Compactul Global pentru o migraţie sigură, ordonată şi reglementată'' urmează să fie ratificat oficial la conferinţa internaţională ce se va desfăşura la Marrakech (Maroc) pe 10-11 decembrie.
Între timp mai multe ţări au decis să se retragă din acest pact şi să nu-l susţină la conferinţa de la Marrakech, acuzând în principal faptul că documentul nu stabileşte o delimitare clară între migraţia legală şi cea ilegală, consolidează drepturile migranţilor şi include migraţia printre drepturile omului, fapt ce ar încuraja acest fenomen.
Până în prezent (în afară de SUA care nu l-au acceptat de la bun început) au confirmat retragerea din acest pact Austria, Australia, Elveţia, Israel, Italia şi majoritatea ţărilor est-europene, respectiv Bulgaria, Cehia, Croaţia, Polonia, Ungaria şi Slovacia.
''Considerăm că unele puncte ale pactului privind migraţia sunt extrem de critice, precum mixul între căutarea de protecţie şi migraţia economică'', a explicat Sebastian Kurz, cancelarul austriac, decizia ţării sale de a nu susţine documentul, pronunţându-se de asemenea împotriva unui drept al omului la migraţie şi avertizând că acest pact ar putea conduce la un fel de ''diluare a migraţiei legale şi ilegale''.
La rândul său, şeful diplomaţiei ungare, Peter Szijjarto, a estimat că acest pact ''mai degrabă încurajează migraţia decât încearcă să stăvilească un astfel de proces'' şi va fi ''practic egal cu o invitaţie''.
În schimb, Germania, care prin politica uşilor deschise pentru migranţi susţinută de cancelarul Angela Merkel a primit în ultimii ani peste un milion de solicitanţi de azil, parlamentul federal (Bundestagul) a votat joi o moţiune propusă de guvernul de coaliţie format din creştin-democraţi şi social-democraţi pentru susţinerea pactului ONU privind migraţia, în care acesta este prezentat drept o ''soluţie globală'' în faţa provocărilor umanitare şi politice reprezentate de fluxurile migratorii.
Votul din Bundestag a fost precedat de o dezbatere aprinsă, în timpul căreia formaţiunea de opoziţie Alternativa pentru Germania a descris acest pact drept ''o încercare bine gândită'' a lui Merkel de ''a transforma în globale greşelile comise'' de ea în Germania.
În opinia deputatului AfD, Gottfried Curio, a cărui intervenţie a fost perturbată de protestele vocale ale parlamentarilor Verzi şi ai partidului Die Linke (Stânga), documentul este ''un apel către lumea întreagă să emigreze fără măsură în Germania pentru a profita de sistemul de asistenţă socială'' al acestei ţări.
În replică, Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Partidul Social-Democrat (SPD) s-au apărat susţinând că pactul nu ar fi constrângător. Prevederile documentului au fost sprijinite şi de cancelarul Merkel săptămâna trecută în dezbaterile parlamentare pe marginea bugetului pentru 2019, ea considerând că acest pact este ''răspunsul corect'' şi ''multilateral'' în faţa provocării globale a migraţiei.
Totuşi, Merkel s-a lovit de opoziţia unora dintre membrii propriului ei partid faţă de acest pact, care urmează să fie supus votului şi la congresul formaţiunii CDU, pe 7-8 decembrie la Hamburg.
