Pe aceeași temă
Rezoluția a fost adoptată cu 532 de voturi „pentru,” 84 „împotrivă” și 72 de abțineri.
Este vorba despre un document, printre autorii căruia se află și europarlamentari români, precum Eugen Tomac (PPE) sau Clotilde Armand și alți colegi ai săi de la Renew Europe. PSD nu a semnat rezoluția, relatează Europa liberă.
Documentul amintește de toate acțiunile liderului opoziției ruse de a demasca corupția din interiorul Federației Ruse și abuzurile la care a fost supus în perioada de când a început să critice autoritățile ruse.
„Asasinate politice și otrăviri în Rusia sunt instrumente sistematice prin care regimul deliberat țintește opoziția", se arată în preambulul rezoluției.
Sunt amintite cazurile Anna Politkovskaya, Boris Nemțov, Serghei Protazanov și Vladimir Kara-Murza în care Rusia a avut un comportament refractar în a investiga temeinic motivele care au dus la asasinarea sau la tentativa de ucidere a unor voci critice la adresa regimului.
„Cea mai recentă tentativă de asasinat (Alexei Navalnîi - n.r.) este doar ultimul exemplu de regres grav în protejarea drepturilor omului și respect pentru principiile democratice general acceptate și statul de drept în Federația Rusă", mai arată rezoluția.
Documentul amintește că Rusia este parte a Organizației pentru interzicerea armelor chimice și a semnat Declarația Universală a Drepturilor Omului care interzice tortura și tratamentele crude și inumane, provizii ce au fost încălcate prin cazul tentative de asasinare a lui Alexei Navalnîi.
Prin rezoluție, Uniunea Europeană cere deschiderea imediată a unei anchete internaționale la care să ia parte alături de Organizația Națiunilor Unite, Consiliul Europei, statele aliate și Organizația pentru interzicerea armelor chimice.
De asemenea, este cerută și o o investigație amănunțită a Organizației pentru interzicerea armelor chimice privind încălcarea de către Rusia în repetate rânduri a angajamentelor internaționale privind armele chimice, iar Rusia să participe pe deplin pentru tragerea la răspundere a celor responsabili de otrăvirea lui Navalnîi.
Rezoluție cere ca Uniunea Europeană să întocmească de îndată o listă măsuri retroactive privind Rusia și să întărească sancțiunile în vigoare, cât și implementarea de mecanisme care să pună sub sechestru bunurile din Europa ale persoanelor acuzate de corupție în baza anchetelor efectuate de organizația lui Alexei Navalnîi.
Printre acțiunile de răspuns menționate se numără și reconsiderarea poziției adoptate pe proiectului gazoductului North Stream 2 pentru oprirea acestuia. Dacă Germania, unul din cei mai vocali susținători, are o dezbatere publică privind abandonarea proiectului, Austria a anunțat deja public că nu este de acord cu legarea North Stream 2 de cazul Navalnîi.
O altă solicitare fermă adresată Rusiei este de a opri hărțuirea, intimidarea, violența și represiunea asupra oponenților politici prin oprirea climatului de impunitate care a condus la pierderi de vieți în rândul jurnaliștilor, activiștilor pentru drepturile omului și politicienilor de opoziție.
Uniunea Europeană trebuie să continue eforturile de a solicita Federației Ruse să amendeze sau să retragă toate legile care intră în contradicție cu normele internaționale, inclusiv prevederi din noua constituție și cadrul legal pentru alegeri, cât și legea privind agenții străini și organizațiile indezirabile pentru a facilita pluralismului și alegeri libere și corecte și a oferi condiții egale candidaților opoziției.
De asemenea, rezoluția Parlamentului European își exprimă solidaritatea cu forțele democratice din Rusia care s-au angajat pentru o societate deschisă și liberă și sprijinul pentru toate persoanele și organizațiile care sunt ținta atacurilor și represiunii.
Rezoluția menționează capacitatea Federației Ruse de a produce și deține novicioc, un agent dezvoltat pe vremea Uniunii Sovietice, și solicită Moscovei să dezvăluie toate programele privind respectiva substanță.
Navalnîi se află pe în Germania de la 22 august, după ce i s-a făcut rău cu două zile înainte, în timp ce se afla la bordul unui avion care trebuia să îl ducă la Moscova. Germania a anunțat în urma testelor efectuate că Navalnîi a fost otrăvit cu o neurotoxină de tip Novicioc, acuzație pe care Rusia o respinge.
Asociații lui Alexei Navalnîi spun că urme ale neurotoxinei cu care a fost otrăvit opozantul rus au fost găsite pe o sticlă de apă din camera de hotel unde a stat el în Tomsk.
Rusia a respins mereu acuzațiile, la fel ca și în cazul fostului spion Serghei Skripal, otrăvit tot cu Novicioc pe tărâm britanic, la Salisbury în 2018.
Cu toate acestea, pe lângă ancheta germană care a stabilit inițial cauza otrăvirii, analize independente realizate de laboratoare din Franța și Suedia au confirmat probele care arată că opozantul rus Alexei Navalnîi a fost otrăvit cu o neurotoxină din grupa novicioc.
Echipa lui Navalnîi susține că a fost deliberat otrăvit și a dat vina pe Kremlin.
Rusia respinge dovezile de otrăvire a lui Navalnîi, cel mai critic dintre opozanții regimului Putin, însă anunță că vrea să participe la investigația condusă de autoritățile germane care cercetează circumstanțele tentativei de asasinare a lui Navalnîi.
Medicii ruși din Omsk care l-au tratat pe Navalnîi au spus că testele lor nu au relevat nicio urmă de otravă în organismul lui Navalnîi.
Rusia a respins solicitarea de a deschide o anchetă penală și a afirmat că nu există dovezi clare că au fost găsite urme care să ateste otrăvirea.
Secretarul de stat american Mike Pompeo a afirmat pe 9 septembrie că există indicii consistente că otrăvirea să fi fost orchestrată de oficiali ruși de rang înalt.
Mike Pompeo a afirmat că oamenii din întreaga lume „văd acest tip de activitate pentru ceea ce este. Și când văd efortul de otrăvire a unui dizident, și recunosc că este o șansă substanțială ca aceasta să vină chiar de la oficiali ruși de rang înalt, nu cred că este bine pentru poporul rus".
