Pe aceeași temă
Rezoluția Parlamentului European este urmată de declanșarea procedurii de sancționare a Ungariei și Poloniei prin activarea articolului 7 al Tratatului UE. Aceasta poate duce până la suspendarea dreptului celor două țări de a vota în chestiuni decizionale care privesc UE, relatează G4Media.ro.
Rezoluția supusă azi votului plenului PE reunit la Strasbourg ar urma să pună presiune pe Consiliul European și pe Comisia Europeană pentru a adopta măsuri suplimentare în ce privește nerespectarea statului de drept în Polonia și Ungaria. Parlamentul consideră că nu s-au făcut progrese suficiente și că audierile din Consiliu organizate până acum în baza activării articolului 7 nu au dus la rezultate concrete.
„Situația din Ungaria și Polonia se înrăutățește tot timpul. Fie că vorbim de încercările guvernului polonez să interfereze cu treburile justiției, fi că vorbim de asaltul lui Viktor Orban la adresa democrației, UE nu poate să stea și să privească cum statul de drept se degradează în statele membre. Comisia Europeană și Parlamentul au activat articolul 7 iar acum este timpul ca și Consiliul să își facă datoria și să protejeze statul de drept în Europa. Consiliul trebuie să ia atitudine în ce privește devierile serioase de la statul de drept”, a declarat Gwendoline Delbos-Corfield MEP, raportor din partea verzilor pe situația din Ungaria și membru al comitetului Libertăți Civile, Justiție.
Potrivit acesteia, Consiliul European și președinția Croației trebuie să trateze cu maximă seriozitate procedurile prevăzute de Articolul 7, să continue audierile celor două țări și să indice care ar trebuie să fie următorii pași. Raportorul din partea verzilor mai susține în declarația sa că Parlamentului European trebuie să se acorde un rol mai important în cadrul audierilor.
Context
În septembrie 2018, Parlamentul a solicitat Consiliului să acționeze pentru a împiedica autoritățile maghiare să încalce valorile fondatoare ale UE. Deputații erau preocupați în principal de independența judiciară, libertatea de exprimare, corupția, drepturile minorităților și situația migranților și a refugiaților, se arată într-un comunicat al PE.
În cazul Poloniei, Comisia Europeană a solicitat acțiuni ale UE în decembrie 2017, având în vedere amenințările percepute la adresa independenței sistemului judiciar. Într-o rezoluție adoptată în martie 2018, Parlamentul European a fost de acord cu Comisia cu privire la riscurile de încălcare a principiilor statul de drept în Polonia.
În conformitate cu articolul 7 din Tratat, în urma acestor solicitări, Consiliul poate stabili că există un risc clar de încălcare gravă a valorilor UE în țările în cauză. Înainte de a face acest lucru, miniștrii vor asculta părerile autorităților naționale.
Miniștrii UE au organizat două audieri cu guvernul maghiar, în septembrie 2019 și decembrie 2019. Deputații europeni s-au plâns în mod repetat că nu au fost incluși în mod oficial în aceste discuții. Autoritățile poloneze s-au apărat în fața Consiliului cu trei ocazii, între iunie și decembrie 2018.
Într-o etapă ulterioară, Consiliul European poate stabili, cu unanimitate și cu acordul Parlamentului, existența unei încălcări grave și persistente a statului de drept, a democrației și a drepturilor fundamentale. Acest lucru ar putea duce la sancțiuni, cum ar fi suspendarea drepturilor de vot în Consiliu.
