Pe aceeași temă
Rezoluția Parlamentului European, la 80 de ani de la începerea celui de-al Doilea Război Mondial, va fi votată, joi, în plenul Parlamentului European.
Statele membre sunt invitate, potrivit textului rezoluției, să analizeze ”crimele și agresiunile săvârșite de regimurile comuniste totalitare, precum și crimele și agresiunile regimurilor naziste”.
De asemenea, statele membre ale UE sunt invitate să comemoreze 23 august, zi europeană a comemorării victimelor regimurilor totalitare atât la nivelul UE, cât și la nivel guvernamental, precum și să sensibilizeze generația tânără, care să studieze consecințele regimurilor totalitare în programele școlare și în manualele tuturor școlilor europene.
Cel de-al Doilea Război Mondial, se mai spune în textul rezoluției, a fost ”cel mai devastator război din istoria Europei, a fost început ca rezultatul imediat al notoriului pact de non-agresiune și de cooperare nazist-sovietic din 23 august 1939, denumit și Pactul Molotov-Ribbentrop, prin care două regimuri totalitare care împărtășeau obiectivul cuceririi mondiale au împărțit Europa în două zone de influență.”
Un alt punctdin textul rezoluției se referă la „existența în continuare în unele state membre a monumentelor și memorialelor în spațiul public (parcuri, piețe, străzi etc.), care glorifică armata sovietică, care în aceste țări a fost ocupantul, creând astfel condiții pentru denaturarea adevărului cu privire la consecințele celui de al Doilea Război Mondial și pentru propagarea sistemului politic totalitar”.
Rezoluția condamnă crimele în masă, genocidul, deportările și pierderile de vieți făcute de regimurile naziste și comuniste deopotrivă și avertizează asupra riscului escaladării mișcărilor de extremă dreaptă și stângă în statele membre UE.
Documentul spune că, odată cu aderarea lor la UE și NATO, țările din Centrul și Estul Europei nu numai că s-au întors la familia europeană a țărilor democratice libere, dar au demonstrat, de asemenea, un succes fără precedent, cu ajutorul UE, în reforme și socio-sociale dezvoltarea economică, subliniază, totuși, că proiectul european de pace și integrare nu va fi complet până când toate țările europene care aleg calea reformelor europene, cum ar fi Ucraina, Moldova și Georgia, nu vor deveni și ele părți ale clubului european. Integrarea lor în UE, spune documentul, ar putea deveni cel mai puternic instrument, prin forța exemplului dat astfel, pentru a ajuta la transformarea în bine a Rusiei, pentru a o ajuta să depășească consecințele tragice ale Pactului Molotov-Ribbentrop. Rusia, se spune în document, rămâne cea mai mare victimă a totalitarismului comunist iar dezvoltarea ei ca stat democratic va fi împiedicată atât timp cât guvernul, elita politică și propaganda continuă să omagieze crimele comuniste și să glorifice regimul totalitar sovietic.
Parlamentul European condamnă, în textul rezoluției, eforturile actuale ale Rusiei de a denatura fapte istorice și crimele comise de regimul totalitar sovietic, devenite parte a războiului informațional purtat împotriva Europei democratice, având ca singur scop divizarea Europei și cere Comisiei Europene să contracareze aceste eforturi.
Pactul Ribbentrop-Molotov, încheiat pe 23 august 1939 în baza unui tratat de neagresiune între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, a fost semnat de șeful guvernului și ministru de externe al URSS, Viaceslav Molotov, și de ministrul de externe german, Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin.
