Politico: Consiliul European, multe probleme, puține soluții. Fiecare stat, pe cont propriu

Laurentiu Gheorghe | 22.10.2021

Liderii europeni nu au putut ajunge la un numitor comun privind criza energetică, fiecare țară urmând să ia ce măsuri poate pentru a-și ajuta proprii cetățeni să iasă din iarnă cu facturile plăite.

Pe aceeași temă

Deşi au cerut Comisiei Europene „să analizeze cu celeritate măsuri pe termen mediu şi lung”, cum ar fi dezvoltarea unei rezerve strategice de gaze naturale, şefii de stat şi de guvern au recunoscut cu greu că, cel puţin pe termen scurt, guvernelor naţionale le revine să gestioneze pe cont propriu problema creşterii preţurilor, în special prin reducerea taxelor şi prin oferirea de subvenţii cetăţenilor care au nevoie, scrie Politico Europe.

În timp se gândeau la viitorul UE fără cancelarul german Angela Merkel, care a participat la cel de-al 107-lea și probabil ultimul summit al Consiliului European, cea mai mare provocare pentru lideri europeni a părut să fie lipsa unei soluţii magice sau a oricărui instrument real ori ipotetic pentru a combătute problemele stringente ale blocului comunitar, precum ratele de vaccinare împotriva COVID-19 îngrozitor de scăzute din Bulgaria și România, dar și disputa cu Polonia privind principiile statului de drept.

Discuțiile despre criza europeană a energiei și a gazelor a dominat sesiunea de deschidere a summitului de la Burxelles, dar și cina liderilor.

Ţări precum Spania, Grecia, Polonia sau Ungaria au cerut acţiuni precise în concluziile summitului, opţiune respinsă de majoritatea celorlalte state membre, retincente faţă de adoptarea unor măsuri radicale pentru a combate o criză energetică despre care experții prognozează că se va încheia abia în primăvară.

Au fost şi semne că unii lideri europeni erau pregătiţi să folosească criza preţurilor la energie pentru a obţine un avantaj politic. De pildă, într-o declaraţie dată presei înaintea summitului premierul ungar Viktor Orban a cerut Comisiei să „retragă şi să regândească complet” iniţiativa „Fit for 55”, adică pachetul de măsuri menite să reducă emisiile de CO2 cu 55% până în anul 2030 faţă de nivelul din 1990. Șeful guvernului de la Budapesta a descris acest plan drept o „fantezie utopică” ce are ca efect creşterea preţurilor energiei în Europa. Totuşi, în timpul summitului european, Viktor Orban a fost mai moderat, cerând doar o „analiză de impact”, potrivit surselor diplomatice prezente la discuții.

La rândul său, premierul ceh Andrej Babis le-a sugerat liderilor europeni să renunţe la ideea că UE va putea scăpa vreodată de dependenţa faţă de gazele ruseşti. „Uitaţi de independenţa faţă de Rusia, aceasta nu se va întâmpla niciodată”, a spus Babis, conform unui alt diplomat prezent în sală.

De asemenea, Babis a spus că unele țări UE au greșit criticând gazoductul Nord Stream 2 care transportă gaze naturale din Rusia către Germania și a afirmat că Ungaria se află într-o poziție relativ mai bună decât multe alte țări europene, tocmai datorită faptului că au semnat unui contract pe 15 ani cu Gazprom.

Andrej Babis i-a îndemnat pe lideri UE să urmeze exemplul Ungariei și să încheie contracte similare cu Rusia, însă a fost contrazis de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care s-a pus cu tărie acestui pas și a declarat că astfel de contracte ar frâna eforturile potențiale ale UE de a combate schimbările climatice și tranziția către surse de energie regenerabile.

Alți lideri europeni, inclusiv premierul polonez Mateusz Morawiecki, s-au plâns de șantajul Gazprom de pe piața gazelor și manipularea rusă de pe piața energiei.

În acest timp, cancelarul german Angela Merkel a cerut, cu referire la ţările din Est, dar fără să le menţioneze, separarea discuţiei cu privire preţurile ridicate la energie de cea asupra pachetului „Fit for 55”, despre care ea susţine că în mare măsură nu are legătură cu crizele din prezent.

Totodată, sursele diplomatice au dezvăluit că Angela Merkel a făcut referire în cadrul discuțiilor despre energie și la o conversație pe care a avut-o cu prim-ministrul chinez, Li Keqiang, care a îndemnat UE să nu facă presiuni asupra Beijingului pentru a închide prea devreme centralele electrice pe bază de cărbune, argumentând că aceasta ar duce la creșteri semnificative suplimentare ale prețului la gaze.

Liderii europeni au avut opinii contradictorii şi asupra etichetării energiei nucleare drept o energie „verde”. Opoziţia manifestată în special de premierul luxemburghez Xavier Bettel şi de cancelarul austriac Alexander Schallenberg a împiedicat includerea în declaraţia finală a summitului Consiliului European a oricărei referiri în direcţia susţinerii acestei surse de energie.

O poziție a avut și premierul spaniol Pedro Sánchez, care a cerut o revizuire a pieței de energie electrică a blocului comunitar.

Șefii din stat și de guvern din UE au ajuns în cele din urmă la un consens asupra concluziilor scrise ale summitului. Acestea reflectă atât sentimentul lor autentic de urgență, cât și limitele capacității Bruxelles-ului de a oferi ajutor pe termen scurt, având în vedere modul în care piețele și condițiile naționale ale statelor membre în ceea ce privește energia electrică sunt foarte individualizate.

Cu privire disputa privind principiile statului de drept în UE, amplificată de hotărârea prin care Tribunalul Constituţional polonez a stabilit că Constituţia naţională are întâietate în faţa dreptului UE, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a manevrat cu atenţie discuțiile, pentru ca această chestiune cu risc profund de a provoca divizare între statele membre să nu domine summitul. Acesta a pus problema pe ordinea de zi chiar înainte de cina liderilor, într-un moment în care multora le era deja foame, iar alții erau dornici să se revină la discuția mult mai urgentă din punct de vedere politic asupra energiei.

Totuși, în cadrul dezbaterii scurte privind această problematică a Uniunii, unii lideri europeni şi-au manifestat exasperarea faţă de erodarea independenţei justiţiei în Polonia, iar în mod special premierul olandez Mark Rutte a cerut Comisiei Europene să declanşeze împotriva Poloniei noul mecanism care-i permite să taie fondurile europene pentru un stat membru. Chestiunea statului de drept a fost însă exclusă din concluziile summitului european.

Cu toate acestea, Charles Michel a emis propriul său rezumat informal prin intermediul unui oficial al UE, spunând: „Această dezbatere a relevat faptul că membrii Consiliului European sunt convinși că statul de drept și independența sistemului judiciar sunt absolut fundamentale în UE. Retorica și respectul reciproc pot facilita sau complica soluțiile, De aceea, dialogul politic trebuie să continue, pentru pentru a se găsi soluții”.

După cum reiese din documentul oficial cu concluziile summitului Consiliului European, cei 27 de lideri ai statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți joi și vineri la Bruxelles, au solicitat Comisiei Europene să prezinte de urgență propuneri și să mobilizeze fonduri pentru acțiuni pe toate rutele migratorii, în conformitate cu ambiția sporită a UE, și să prezinte periodic rapoarte în această privință.

De asemenea, liderii statelor UE au fost de acord că trebuie să se utilizeze cel puțin 10% din pachetul financiar european pentru vecinătate și cooperare internațională pentru acțiuni legate de migrație. În conformitate cu declarația sa din martie 2021 și cu declarația sa din iunie 2021, Consiliul European și-a reiterat așteptările ca finanțarea pentru refugiații sirieni și comunitățile gazdă din Turcia, Iordania, Liban și alte părți ale regiunii, inclusiv Egipt, în cadrul instrumentelor relevante, să fie mobilizată în timp util și în mod oportun.

Pentru a preveni pierderile vieților omenești și pentru a reduce presiunea asupra frontierelor europene, UE a elaborat opt planuri de acțiune pentru țările de origine și de tranzit pentru migranți.

„Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, împreună cu statele membre ar trebui acum să facă aceste planuri operaționale și să le pună în aplicare fără întârziere. Consiliul European se așteaptă ca aceste planuri de acțiune să fie susținute de termene concrete și sprijin financiar adecvat și își reiterează solicitarea către Comisie de a prezenta Consiliului un raport privind intențiile sale în această privință”, se arată în concluziile Consiliului European.

„Stiți că migrația nu este niciodată un subiect ușor”, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel, în încheierea conferinței, subliniind în același timp că a văzut „din ce în ce mai multă convergență” între țările membre.

Cei 27 de lideri ai statelor membre ale UE au invitat, de asemenea, Turcia să asigure punerea în aplicare deplină și nediscriminatorie a Declarației UE-Turcia din 2016, inclusiv față de Republica Cipru.

Consiliul European a mai transmis că nu va accepta nicio încercare din partea țărilor terțe de a instrumentaliza migranții în scopuri politice și a condamnat toate atacurile hibride la frontierele UE, spunând că va răspunde în consecință.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2021 Revista 22