Pe aceeași temă
Biroul de Statistică al Chinei a anunțat luni că pentru prima dată în mai mult de șase decenii că tendința de creștere a populației țării s-a inversat, intrând pe o pantă descendentă, cu implicații profunde pentru economia națională dar și pentru cea globală. Astfel, India devine oficial cea mai populată țară din lume și cu o tendință crescătoare în următoarele decenii.
Pe termen lung, experții ONU prevăd că populația Chinei se va micșora cu 109 milioane până în anul 2050, scădere de trei ori mai mare decât prognoza efectuată în 2019, relatează Reuters.
Potrivit datelor oficiale, în 2022 numărul total al dceselor a fost de 10,41 milioane, în creștere ușoară față de media de 10 milioane de decese înregistrate în anii anteriori și s-au înregistrat doar 9,65 de milioane de nașteri, în scădere față de 10,62 milioane în anul anterior, cel mai scăzut nivel din 1950, în ciuda eforturilor guvernului de a încuraja familiile chineze să aibă mai mulți copii.
„Acesta este un punct de cotitură cu adevărat istoric, și marchează un debut ireversibil al declinului demografic pe termen lung”, a spus Wang Feng, expert în schimbările demografice ale Chinei, de la Universitatea din California (SUA).
În timp ce declinul populației a început oficial anul trecut, cu numărul decese depășindu-l pe cel al nașterilor, Financial Times notează că unii demografi susțin că tendința a început probabil înainte de 2022. Fuxian Yi, demograf la Universitatea din Wisconsin-Madison, a estimat că populația Chinei a început să scadă din 2018, dar scăderea a fost ascunsă de „datele demografice eronate”.
Acest lucru i-a determinat pe cercetătorii chinezi să constate faptul că China va îmbătrâni mai înainte ca populația să se îmbogățească, încetinind ritmul dezvoltării economice pe măsură ce veniturile scad și datoria guvernamentală se majorează din cauza creșterii costurilor pentru îngrijirea sănătății și cheltuielilor pentru protecția socială.
„Perspectivele demografice și economice ale Chinei sunt mult mai sumbre decât se anticipa. China va trebui să își ajusteze politicile sociale, economice, de apărare și externe, în concordanță cu noile realități”, a mai spus socciologul Yi Fuxian.
El a adăugat că forța de muncă în scădere a țării și reducerea producției industriale ar pune presiune și mai mare pe creșterea prețurilor și majorarea inflației în SUA și țările din Europa.
<blockquote class="twitter-tweet"><p lang="en" dir="ltr">China’s population started shrinking in 2022 marking the first drop since 1961, the final year of the Great Famine under former leader Mao Zedong <a href="https://t.co/waPxjeqC3q">https://t.co/waPxjeqC3q</a> <a href="https://t.co/XNR3pKbcCP">pic.twitter.com/XNR3pKbcCP</a></p>— Bloomberg (@business) <a href="https://twitter.com/business/status/1615174305603784706?ref_src=twsrc%5Etfw">January 17, 2023</a></blockquote> <script async src="https://platform.twitter.com/widgets.js" charset="utf-8"></script>
„China se confruntă cu o criză demografică care depășește cu mult imaginația autorităților chineze și a comunității internaționale”, a spus Yi, menționând că scăderea demografică va acționa pe termen lung ca o frână pentru piața imobiliară a țării, un motor crucial al creșterii economice.
„Forța de muncă abundentă a fost combustibilul care a determinat creșterea rapidă a Chinei timp de mai bine de patru decenii”, a explicat Yi, „și în prezent China a decolat cu viteză foarte mare, dar fără suficient combustibil”.
Unii economiști susțin însă că implementarea automatizării proceselor industriale va compensa creșterea costurilor cu forța de muncă pe măsură ce numărul de muncitori se va micșora.
Lăsând la o parte dezastrul demografic al Chinei, datele economice excelente - cel puțin în contextul anticipărilor mai pesimiste - sunt totuși destul de slabe: economia Chinei a crescut anul trecut cu al doilea cel mai lent ritm din perioada 1970 - 2022, pe măsură ce restricțiile impuse de Covid au afectat activitatea economică. Datele trimestriale și din decembrie sporesc optimismul că ar putea fi recuperare rapidă a încetinirilor; dar creșterea a fost, de asemenea, mult sub ținta guvernului pentru anul trecut, de aproximativ 5,5%. Potrivit lui Ho Woei Chen, economist la United Overseas Bank din Singapore, ultimele date economice ale Chinei sugerează că impulsul pentru redresare va fi mai puternic în primul trimestru din acest an, odată cu redeschiderea granițelor și relaxarea reglementărilor în unele sectoare, inclusiv în imobiliare.
Kang Yi, șeful biroului național de statistică, a declarat că oamenii nu ar trebui să-și facă griji cu privire la scăderea populației, deoarece „oferta generală de forță muncă depășește în continuare cererea”.
Rata natalității din China a fost anul trecut de doar 6,77 nașteri la 1.000 de locuitori, în scădere față de o rată de 7,52 nașteri în 2021 și marcând cea mai scăzută rată a natalității înregistrată vreodată.
Numărul femeilor chineze aflate la vârsta fertilă, pe care guvernul le definește ca fiind între 25 și 35 de ani, a scăzut cu aproximativ 4 milioane, a spus Kang.
Rata mortalității, cea mai mare din 1974 din timpul Revoluției Culturale, a fost de 7,37 decese la 1.000 de locuitori, comparativ cu rata de 7,18 decese în 2021.
