Pe aceeași temă
Viitorul Schengen este pus în această perioadă, în contextul crizei migrației, sub semnul întrebării. Mai multe capitale europene încep să devină reticente la păstrarea spațiului de liberă circulație, asta în timp ce unele state au reimpus deja controalele la frontierele interne, cu titlu provizoriu. Momentan.
Dincolo de impulsul de moment, aflat sub imperiul fricii de noi atentate, și în condițiile în care Europa se află sub presiunea unor valuri succesive de refugiați, statele comunitare trebuie să ia în considerare și factorul economic atunci când vor lua o decizie în această privință. Costurile unei eventuale anulări a spațiului Schengen ar putea fi mai mari decât sunt dispuse țările Uniunii să accepte.
Un colaps al Schengen ar putea costa Uniunea Europeană până la 1,4 trilioane de euro în următorii zece ani, relevă un studiu al Fundației Bertelsmann din Germania, potrivit Reuters.
Într-un scenariu cu adevărat pesimist (în care reintroducerea controalelor la granițele UE ar ridica prețurile de import cu 3%), costurile pentru cea mai mare economie a blocului comunitar – cea germană – s-ar ridica până la 235 de miliarde de euro. Și asta numai în perioada 2016-2025. Franța ar urma să fie lovită de costuri până la 244 de miliarde.
Într-un scenariu optimist (creșterea cu 1% a prețurilor de import), căderea Schengen ar costa UE undeva până la 470 de miliarde e euro în următorul deceniu. Cele mai grave estimări, relevă studiul citat, ar duce costurile până la 1,4 trilioane de euro, sau 10% din PIB-ul anual al blocului celor 28 de națiuni UE.
Instalat acum peste 30 de ani, spațiul de liberă circulație Schengen numără acum 26 de membri, dintre care 22 sunt în UE. Dar ultimii ani au pus sistemul de liberă circulație sub o presiune ieșită din comun, odată cu venirea valurilor de migranți în Europa.
“Dacă Europa decide să-și reactiveze controalele la granițe, creșterea economică și așa slăbită ar suferi noi presiuni”, spune președintele Fundației Bertelsmann, Aart de Geus.
În plus, nu vorbim aici numai despre un profund regres simbolic pentru Europa unită, în condițiile în care căderea Schengen ar crește costurile pentru companii și consumatori, prin creșterea timpului necesar cu transportul bunurilor pe continent. Franța și Germania ar urma să sufere consturi minime, indiferent de modul în care evoluează lucrurile, de 80,5, respectiv 77 de miliarde de euro până în 2025. Colapsul spațiului de liberă circulație ar produce efecte și dincolo de continentul european. Studiul citat relevă că Statele Unite și China ar suporta cea mai mare povară în următoarea decadă, undeva între 91 și 280 de miliarde de euro.
