Premierul armean, Serzh Sargsyan, a demisionat neașteptat sub presiunea străzii

Redactia | 24.04.2018

Primul ministru armean Serzh Sargsyan a demisionat în mod neașteptat luni pentru a pune capăt protestelor masive antiguvernamentale împotriva a ceea ce criticii săi numeau efortul său de a profita de putere pe viață.

Pe aceeași temă

 

 

Locuitorii capitalei Erevan au inundat străzile pentru a sărbători plecarea lui neașteaptată din funcție.  Liderul protestelor de stradă „Nikol Pashinian a avut dreptate. M-am înșelat", a declarat Sargsyan, fostul președinte armean si numit doar de șase zile premier, într-un anunț surprinzător pe site-ul său. "Protestele de pe străzi sunt impotriva guvernării mele. Mă conformez cererilor lor."

 

Această mișcare aduce țara din munții Caucaz în stare de incertitudine după cele 10 zile de proteste împotriva numirii lui Sargsyan în funcția de prim-ministru.

 

Numirea a făcut parte dintr-o tranziție la un nou sistem guvernamental care reduce puterile președinției și îl susține pe premier. Criticii spun au văzut că în încercarea lui Sargsyan (63 ani) de a ocupa funcția de premier, după ce a fost președinte din 2008 până la expirarea celui de al doilea și ultimul mandat, o tentativă de a rămâne la putere toată viața.

 

Acestă manevră reflectă o similaritate cu miscarile de lungă durată ale președintelui rus Vladimir Putin - cel mai apropiat aliat al Armeniei. Liderii altor foste republici sovietice din Belarus până în Asia Centrală și-au creat și își mențin funcțiile pe viață.

 

Înainte de demisia lui Sarksyan, Kremlinul a declarat că Armenia este o "țară extraordinar de importantă" pentru Rusia, dar a respins ideea că va interveni în criză, transmite agenția Reuters.

 

Străzile din Erevan s-au umplut de mase furioase, după ce protestatarii antiguvernamentali au început să manifesteze pe 13 aprilie, blocând clădirile guvernamentale și având confruntări cu poliția. Marșul de duminică a atras aproximativ 50.000 de demonstranți.

 

Pashinian, liderul protestelor, a fost arestat duminică după ce s-a întâlnit cu premierul pentru negocieri. Sargsyan a pus punct brusc întâlnirii  după ce Pașinian a refuzat să nu discute nimic în afara demisiei primului ministru. Liderul prostatarilor a fost eliberat din custodia poliției luni după-amiază.

 

Sargsyan a declarat luni că nu ar fi trebuit să opună rezistență cererilor opoziției.

 

Liderii de opoziție nu au comentat încă demisia lui Sargsyan și au convocat un miting în centrul orașului Erevan pentru seara de luni.

 

Guvernul armean l-a numit rapid pe fostul prim-ministru Karen Karapetian ca premier în exercițiu. Un aliat al lui Sargsyan, Karapetian a fost, de asemenea, primar al orașului Erevan și a lucrat în Rusia timp de cinci ani în funcția de director executiv al companiei de gaze Gazprom.

 

Alexander Iskanderian, directorul Institutului Caucauzian din Erevan, a declarat pentru The Associated Press că protestele l-au dus Sargsyan într-un punct critic: "Protestele din ultimele două zile s-au inflamat până acolo în care trebuie fie să folosești forța, fie să găsești o altă cale de ieșire", a spus Iskanderian.

 

Oficialii ruși și televiziunea de stat au fost prudenți în comentarea tulburărilor din Armenia. În trecut, Moscova a denaturat mitingurile antiguvernamentale din țările vecine post-sovietice dând vina pe interferența ostilă a puterilor occidentale în treburile interne ale unor state suverane .

 

În ceea ce pare a fi prima reacție oficială a Rusiei la demisia premierului armean, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a laudat decizia lui Sargsyan ca pe o mișcare de unificare a națiunii.

 

"Oamenii care au puterea să-și păstreze respectul reciproc, în ciuda diferențelor cruciale și să rămână uniți chiar și în momentele cele mai dificile din istorie, este un popor extraordinar", a scris Zakharova pe contul său Facebook. "Armenia, Rusia este întotdeauna cu tine!"

 

Când Sargsyan a făcut trecerea la funcția de prim-ministru, aliatul său Armen Sarkisian, fost prim-ministru și ambasador în Marea Britanie, a fost ales președinte în locul lui Sargsyan. Sarkisian a fost văzut ca pe reprezentatul desemnat de Sargsyan personal.

 

Nimic din protestele și potențiala criză politică din Armenia nu poate fi înțeles în afara contextului conflictului din enclava armeană Nagorno-Karabah, a influenței Rusiei aliate și a Azerbaidjanului inamic. Rusia este atât vânzător de echipamente militare pentru cele două armate, cât și mediator pentru reglementarea conflictului, în cadrul așa-zisului Grup de la ­Minsk, un format din care mai fac parte Franța și SUA și care nu a dus la niciun rezultat de la crearea sa, în 1992.

 

Din punct de vedere economic și militar, diferențele între cele două state sunt uriașe – bugetul armatei azere reprezintă circa un sfert din întregul PIB al Armeniei, care, izolată de Turcia și Azerbaidjan și lipsită de resurse, nu poate miza decât pe sprijinul Rusiei și buna vecinătate cu Georgia. Încercarea evidentă a președintelui Sargsyan, un adversar ferm al regimului azer al președintelui Ilham Aliyev, de a păstra și concentra puterea în mâinile sale a avut drept reacție decizia președintelui azer de a organiza alegeri anticipate, pe 11 aprilie, când a câștigat un al patrulea mandat, cu 86% din voturi, scrutin cu șapte contracandidați figuranți și criticat de observatorii internaționali.

 

 

Noul președinte, Armen Sarkissian, a fost ambasador la Londra și este un profesor recunoscut de mari universități occidentale, ceea ce poate duce cu gândul la o încercare a regimului de la Erevan de a menține punțile către Occident și UE, așa cum rivalii din Azerbai­djan reușesc să o facă prin comerțul cu petrol și gaze naturale, cu care alimentează Coridorul Sudic al Gazelor către Europa, din care a făcut parte și defunctul proiect Nabucco și de care mai amintește doar bustul de la București al președintelui azer Haidar Aliyev.

 

Însă permanentizarea regimului lui Serj Sargsyan, liderul care în 2013 a ales Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) dominată de Rusia în locul UE (așa cum a făcut și fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici, înainte de izbucnirea revoltei ce l-a înlăturat de la putere), arată că apropierea de Rusia va fi în continuare vectorul principal al politicii externe armene.

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2023 Revista 22