Pe aceeași temă
Președintele belarus, reales în urmă cu o săptămână pentru a șasea oară, Alexander Lukașenko, a lansat sâmbătă un apel aliatului său, Vladimir Putin, pentru o mai bună cooperare. Lukașenko se confruntă cu o presiune tot mai puternică, atât internă cât și externă, după alegerile prezidențiale despre care se spune că n-au fost nici libere nici corecte.
Lukașenko care se confruntă cu cele mai puternice proteste în cei 26 de ani de când conduce fosta republică sovietică spune că revolta se poate extinde la est, înspre Rusia:
''Trebuie să-l contactez pe Putin (preşedintele Rusiei, Vladimir Putin – n.r.) ca să vorbesc cu el acum. Pentru că nu mai este doar o ameninţare la adresa Belarusului”, a spus Lukaşenko, conform agenției Belta, la o întrunire cu miniștrii săi, referindu-se la protestele care continuă de o săptămână după ce a câştigat alegerile prezidenţiale cu 80,1% din voturi, scrutin contestat de opoziţia al cărei candidat principal a fost Svetlana Tihanovskaia, care a obţinut 10,12 % din voturi şi s-a refugiat apoi în Lituania vecină.
„Apărarea Belarusului astăzi înseamnă salvarea întregului nostru spațiu, a uniunii (Rusia – Belarus, n.r.). Majoritatea celor care protestează acum în stradă nu înțeleg acest lucru. Dacă belaruşii nu rezistă, valul va ajunge până acolo (în Rusia – n.r.)”, a spus Lukaşenko. Agenția rusă de presă, Interfax, nu a dat amănunte prvind discuția telefonică Lukașenko – Putin, însă a precizat că „ambele părţi şi-au manifestat încrederea că vor fi soluţionate curând toate problemele (din Belarus – n.r.). Important este ca de aceste probleme să nu profite forţe distructive care încearcă să dăuneze cooperării reciproc avantajoase între cele două ţări în cadrul Uniunii (Rusia-Belarus – n.r.)”, mai menţionează preşedinţia rusă, citată de Interfax.
Alexander Lukașenko a acuzat forțe externe că doresc destabilizarea țării, din țări ca Polonia, Cehia sau Ucraina care instigă și îi susțin pe protestatari iar Belarus este victima unei „agresiuni”.
Candidata la președinție, Sviatlana Tsikhanouskaya, aflată în Lituania vecină, a făcut apel la continuarea protestelor pașnice și renumărarea voturilor.
Asupra Belarusului presiunea, internațională crește Uniunea Europeană având în vedere impunerea de sancțiuni din cauza reprimării violente a manifestațiilor de protest, iar liderii țărilor baltice solicită noi alegeri „libere și corecte” în Belarus. Și în cursul zilei de sâmbătă, zeci de mii de protestatari s-au adunat pe străzile din Minsk pentru a depune flori în locul unde unul dintre manifestanți a fost omorât de către forțele de ordine.
Vorbind vineri la o conferință în Varșovia, ultima oprire a secretarului Apărării din SUA, Mike Pompeo, din turneul european, el a spus că Washingtonul a contactat responsabilii UE cu privire la situația din Belarus pentru a găsi „cea mai bună modalitate de a ajuta poporul belarus să își dobândească suveranitatea și libertatea”.
Pentru Rusia, Belarus este o zonă tampon între granițele sale și Uniunea Europeană și NATO, însă relațiile dintre cele țări ex-sovietice s-au deteriorat în ultima perioadă.
Ca urmare, Moscova și-a redus sprijinul financiar pentru Minsk iar Lukașenko a respins cererile Rusiei pentru o integrare mai puternică, politică și economică, în cadrul uniunii Rusia-Belarus.
Însă cu toate disparitățile dintre conducerile celor două state, Moscova a acuzat „amestecul extern” în Belarus, fără a nominaliza pe cineva anume.
În timpul protestelor de stradă, cel puţin două persoane au murit, circa trei sute sunt rănite şi aproximativ 7.000 au fost arestate în protestele care s-au extins în aproape tată ţara şi sunt reprimate de forţele de ordine. Circa 2.000 de manifestanţi au fost eliberaţi vineri, unii dintre ei denunţând violenţe fizice şi chiar acte de tortură în arest.
Rusia este neliniștită de turbulențele de la granițele sale după Revoluția trandafirilor din Georgia (2003), Revoluția portocalie din Ucraina (2003-04) și Maidanul din Kiev (2014), evenimente pe care Kremlinul le pune pe seama ingerințelor puterilor occidentale.
