Pe aceeași temă
Mișcarea de protest a „Vestelor Galbene” a început în urmă cu cinci săptămâni în Franța din cauza proiectului de majorare a taxelor pe carburanți. Însă cererile manifestanților s-au diversificat de atunci, incluzând și reforma învățământului, precum și alte subiecte ca Frexit sau asigurarea de noi locuri de muncă.
Încă de la primele ore ale dimineții zeci de demonstranți se îndreptau spre centrul Parisului unde forțele de ordine luaseră poziții în jurul principalelor monumente ce au fost vandalizate de la începutul mișcării de protest.
Până la ora locală 10:00, numărul persoanelor reținute era mai mic de 30, mult sub cele 300 de arestări de weekendul trecut.
Unele magazine și obiective turistice nu și-au deschis porțile azi, însă numărul acestora este mult redus față de sâmbăta trecută când inclusiv Turnul Eiffel și Muzeul Luvru au fost închise publicului.
Impactul demonstrațiilor „vestelor galbene” a fost puternic resimțit în Franța. Guvernul a fost obligat să cedeze presiunilor și să își ajusteze cursul economic.
Președintele Emmanuel Macron a răspuns la protestele de stradă la nivel național prin eliminarea taxei nepopulare pe combustibil și promițând o creștere cu 100 de euro pe lună a salariului minim și reducerea impozitelor pentru pensionari.
Cu toate acestea, nu este clar că a făcut suficient pentru a dezamorsa furia opinia publice.
Hugh Schofield, de la BBC, spune că unii reprezentanți ai mișcării cer luarea unei pauze în urma concesiilor președintelui Macron, dar în restul țării sunt multe veste galbene care simt că acum nu este timpul să reducă presiunea pusă pe autorități.
Între timp protestele mișcării „vestelor galbene” se extind de-a lungul și de-a latul Europei până în Polonia și Croația. Mai nou, vestele galbene protestează și în Israel.
În Polonia, „Vestele Galbene” au blocat una dintre autostrăzi, protestând împotriva incapacității Guvernului de la Varșovia de a lua măsuri pentru stăvilirea răspândirii pestei porcine africane în țară.
Regimul Orban de la Budapesta se confruntă cu proteste violente după ce a modificat Codul muncii, majorând numărul orelor suplimentare pe care patronii au dreptul să le solicite angajaților la 300 pe an.
Mai multe mii de demonstranți s-au adunat joi și vineri în fața parlamentului din Budapesta, blocând traficul pe unul dintre podurile de peste Dunăre, scandând ”Orban, du-te dracului”.
Si in weekend mii de oameni au anunțat că vor continua protestele fata de asa-zisa "Lege a sclaviei" si au cerut cresterea salariilor. Însă Guvernul a anuntat ca va permite angajatorilor sa fie mai flexibili. "Trebuie sa inlaturam regulile birocratice pentru ca cei care doresc sa munceasca si sa castige mai mult, sa poata face acest lucru", a declarat Orban.
Fermierii polonezi cer despăgubiri pentru animalele care au fost ucise din cauza pestei porcine africane. Aceștia au mai propus Guvernului să stabilească reguli pentru catalogarea produselor agricole după țara de origine și să efectueze controale stricte privind calitatea celor importate.
Manifestații similare au fost anunțate și în Croația, unde un grup de activiști a informat că vor avea loc proteste sâmbătă în mai multe orașe din țară. Grupul "Vestele Galbene - Croația" a îndemnat croații care nu sunt mulțumiți de situația economică și socială să iasă pe stradă în capitală, în Zagreb și în alte orașe croate.
Protestele vestelor galbene s-au extins si în Belgia. Aici manifestanții se plâng de aceleași lucruri ca în Franța: scăderea puterii de cumpărare, creșterea costurilor vieții, scumpirea asigurărilor medicale, privatizarea serviciilor publice, deteriorarea culturală ca urmare a migrației puternice și creșterea șomajului ca rezultat al politicilor globale de liberalizare a schimburilor comerciale.
Belgienii, de exemplu, plătesc cele mai mari taxe și accize pe motorină din Europa. Guvernul francez a stopat creșterea taxei pe combustibili, iar miniștrii belgieni au făcut același lucru, anunțând că prețul combustibilului nu va fi indexat din 2019. Dar în ambele țări protestele au continuat.
Cele două țări au cele mai mari venituri fiscale din UE. Potrivit Eurostat, raportul venituri fiscale raportat la PIB a crescut în întreaga Europă în 2017. Franța se află în fruntea listei, veniturile fiscale reprezentând 48,4% din PIB, iar Belgia vine rapid în urmă cu un raport venituri fiscale-PIB de 47,3%.
Economistul Philippe Defeyt a declarat publicației belgiene RTBF că, deși costul vieții a crescut în Belgia, venitul mediu - cu excepția celor cu cele mai mici venituri – s-a diminuat.
Un pensionar a declarat pentru RTBF că primește o pensie de 1.350 € lunar. "O primesc în data de 23 a fiecărei lunii. Acum suntem pe 8 luna următoare și după ce am plătit asigurarea, chiria, factura întreținere - care costă 150 de euro - am rămas doar cu 200 de euro pentru cheltuielile curente ", a spus el.
Astfel, că pe Facebook, un grup al Vestelor Galbene din Belgia și-au exprimat principalele cerințe: scăderea vârstei de pensionare, reducerea accizelor la carburanți, ieftinirea energiei electrice și tarifului pentru apă, majorarea pensiilor, îmbunătățirea serviciilor publice și creșterea puterii de cumpărare. Prețul mediu al facturii energiei electrice a crescut cu 10 euro în ultimul an.
Și în Olanda au manifestat Vestele Galbene, dR protestele au atras mulțimi mult mai mici și nu au existat manifestări de violență.
În contrast puternic cu președintele francez Macron, premierul olandez Mark Rutte și-a exprimat simpatia față de protestatari, indicând faptul că vor exista "mai mulți bani pe care îi va cheltui" pentru bunăstarea olandezilor și a recunoscut problemele cu care se confruntă țara. Cu toate acestea, în special, nu a existat nicio explicație cu privire la modul în care va avea mai mulți bani pe care să îi poată cheltui sau la ceea ce va face guvernul olandez pentru a-și asigura fondurile necesare
