Pe aceeași temă
Mai multe dintre țintele atacurilor cu rachete de marți par să fi avut legătură cu transportul de echipamente militare în Ucraina, lucru asupra căruia Rusia avertizase.
„Podul lui Putin”, luat în vizor de armata ucraineană
Podul Crimeei sau „Podul lui Putin”, care leagă partea de vest a Rusiei de Peninsula Crimeea, este un pod strategic și totodată simbolic pe care armata ucraineană spune deschis că îl are în vizor.
Este un pod lung de 19 kilometri - cel mai lung din Europa - și este singura structură feroviară (în plus de cea rutieră) dintre Rusia și Crimeea, provincia ucraineană anexată ilegal de statul rus în 2014. Construit în numai doi ani, a fost inaugurat cu mare fast în 2018 chiar de către președintele rus, care a traversat construcția la volanul unui camion. În acel moment, Vladimir Putin proclama că este o zi „excepțională, de sărbătoare, istorică”. În anul următor, 2019, el a inaugurat și partea feroviară a podului.
Astăzi, Podul Crimeei este un punct de trecere important pentru logistica militară rusă, permițând ca strâmtoarea Kerci să fie străbătută în mai puțin de o jumătate de oră, scrie Ouest France.
Podul este acum un obiectiv militar declarat pentru armata ucraineană, care a amenințat că va bombarda infrastructura. „Dacă am fi avut posibilitatea să facem acest lucru, l-am fi făcut deja. Dacă va exista ocazia, cu siguranță vom face asta”, a declarat Oleksi Danilov, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, într-un interviu difuzat la 21 aprilie 2022.
Podul Crimeea este cel mai lung din Europa Foto: rosavtodor.ru via wikipedia.org
Mărturii din infern. Ce spun civilii evacuați din Mariupol
Civilii care au fost evacuați de la Mariupol sunt afectați fizic, dar mai ales psihic. Unii dintre ei și-au împărtășit primele gânduri când au ajuns în siguranță la Zaporojia.
„Așa cum spunea o fată, putem începe o viață de la zero. Dar eu nu vreau să fac asta! Viața mea dinainte era atât de frumoasă, de ușoară...” spune o tânără care se numește Tatiana.
Este mărturia unuia dintre oamenii salvați din combinatul de la Azovstal. După două luni în care au stat ascunși în subteran, fără să vadă lumina soarelui și cu prea puțină apă și mâncare, acești ucraineni și-au găsit acum salvarea.
Propaganda lui Putin îndeamnă soldații ruși să fure porumbul Ucrainei
După ce au dezbătut cum ar putea fi distrus de bombele nucleare ale Rusiei New York-ul sau chiar întreaga Marea Britanie, pentru că al Treilea Război Mondial deja a început, propagandiștii ruși îndeamnă acum trupele să fure porumb din Ucraina pentru ca Rusia să-l vândă apoi, Chinei.
Remarcile de la televiziunea de casă a Kremlinului, Rossia-1, vin în contextul în care soldații ruși ar fi furat deja echipamente agricole în valoare de 5 milioane de dolari și materiale de construcții, pe lângă tot ce au luat din locuințele oamenilor.
Atacuri cu rachete asupra centrului și vestului Ucrainei
Mai multe oraşe ucrainene au fost vizate marţi seară de un tir de rachete ruseşti, care au produs distrugeri în special la trei centrale electrice din Liov, a anunțat primarului acestui oraş important din vestul Ucrainei, lipsit acum parţial de electricitate.
„Trei centrale electrice au fost avariate în urma unui atac cu rachete”, a declarat pe Telegram primarul Andrii Sadovîi , adăugând că staţiile de pompare au rămas fără electricitate din cauza distrugerilor. Cel puţin o persoană a fost rănită, a adăugat el, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
Potrivit presei ucrainene, întreruperile de curent au afectat mai multe cartiere din Liov.
Autorităţile locale au informat despre bombardamente şi în regiunile Viniţa (centru), Odesa (sud-vest) şi Kirovograd (centru), fără a indica dacă au existat pagube.
Regiunea Transcarpatia, până acum cruţată, a fost afectată de război pentru prima dată de la începutul invaziei ruse.
„O rachetă a căzut într-o zonă muntoasă din Transcarpatia. Serviciile lucrează la faţa locului, clarificăm informaţiile despre răniţi şi posibile victime”, a indicat pe Telegram guvernatorul acestei regiuni, Viktor Mikita.
Mai multe dintre țintele atacurilor cu rachete de marți par să fi avut legătură cu transportul de echipamente militare în Ucraina. Rusia a amenințat că va viza transporturile de arme și rutele acestora.
Liderul opoziției germane, întâlnire cu Zelenski
Friedrich Merz, liderul partidului conservator german de opoziţie, s-a întâlnit marţi la Kiev cu preşedintele Volodimir Zelenski, crescând presiunea asupra cancelarului Olaf Scholz, care încă nu a efectuat o vizită în capitala Ucrainei.
"Mulţumesc foarte mult, dragă Zelenski, pentru primirea călduroasă şi calitatea excepţională a atmosferei şi a conţinutului discuţiei. Germania este de partea Ucrainei şi a poporului său curajos", a postat pe Twitter şeful Uniunii Creştin-Democrate (CDU), partidul fostului cancelar Angela Merkel.
"Sunt recunoscător că am avut ocazia să vorbesc cu reprezentanţii acestei ţări în cursul zilei. Cu preşedintele parlamentului, care m-a invitat, dar şi cu premierul şi preşedintele Republicii, şi, în cele din urmă, cu primarul acestui oraş", a declarat Merz la finalul zilei în faţa jurnaliştilor de la Kiev, potrivit Agerpres, care preia AFP.
Deplasarea sa, planificată în ultimul moment, a fost făcută la mai puţin de o săptămână după ce deputaţii germani au votat cu o majoritate covârşitoare o moţiune prin care cer guvernului, până acum prudent, să accelereze livrările de arme grele către Ucraina.
Situaţia din Ucraina "nu se poate vedea doar la televizor, trebuie să o fi văzut pentru a înţelege întreaga tragedie a unor astfel de atacuri" comise de forţele ruse, a afirmat el, un reproş voalat la adresa cancelarului german, presat de mai multe săptămâni să meargă în Ucraina.
Cancelarul Scholz a refuzat până acum să efectueze o vizită, mai ales după ce Kievul nu a acceptat în aprilie să îl primească pe preşedintele Frank-Walter Steinmeier, criticat pentru relaţiile din ultimii ani cu Rusia.
Rusia boicotează o reuniune a Consiliului de Securitate ONU cu Comitetul Politic şi de Securitate UE
Rusia va boicota miercuri o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU cu Comitetul Politic şi de Securitate al Uniunii Europene (COPS), un eveniment rar, ce ilustrează o deteriorare suplimentară a relaţiilor cu Moscova, transmite AFP.
Potrivit unei surse diplomatice ruseşti care a vorbit sub protecţia anonimatului, decizia Moscovei este legată de situaţia din Ucraina.
Un diplomat occidental a declarat pentru AFP că nu îşi aminteşte ca Rusia să fi boicotat vreo reuniune a Consiliului de Securitate după invadarea Ucrainei pe 24 februarie.
Această întâlnire informală anuală dintre Consiliul de Securitate şi COPS nu a mai avut loc din 2019 din cauza pandemiei de COVID-19.
În cadrul reuniunii de miercuri se va discuta despre interacţiunea Uniunii Europene cu ONU în ţările în care cele două organizaţii desfăşoară operaţiuni, precum Bosnia şi Herţegovina, Republica Centrafricană sau Mali.
COPS este format din ambasadorii statelor membre, fiind este responsabil de politica externă şi de securitate comună (PESC) şi de politica de securitate şi apărare comună (PSAC) ale UE.
După reuniunea de la New York, ambasadori statelor membre UE se vor deplasa la Washington pentru o întâlnire cu oficiali americani, potrivit unui diplomat.
Rusia, care rămâne unul din cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate cu drept de veto, a fost înlăturată din mai multe organisme ONU, inclusiv din Consiliul pentru Drepturile Omului.
Marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, ambasadorul american la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a cărei ţară deţine preşedinţia Consiliului de Securitate în luna mai, a asigurat mass-media că acest for continuă să funcţioneze normal.
Consiliul de Securitate a avut chiar un "succes extraordinar" în a "reuşit să izoleze Rusia" de la sfârşitul lunii februarie, a apreciat Linda Thomas-Greenfield."Este un succes semnificativ", a insistat ea."Am reuşit să unim vocile care condamnau Rusia în Adunarea Generală, dar acest lucru s-a întâmplat ca urmare a sprijinului larg care a existat în acest sens în Consiliul de Securitate", a argumentat diplomata americană, care nu a menţionat că, graţie dreptului său de veto, Moscova a reuşit să scape de o condamnare din partea Consiliului de Securitate la sfârşitul lunii februarie."Rusia este izolată în Consiliul de Securitate şi de fiecare dată când avem o discuţie în Consiliul de Securitate cu privire la Rusia, aceasta este în defensivă şi vom continua să o menţinem în defensivă până când va pune capăt atacului său brutal asupra poporului ucrainean", a spus ea.
