Pe aceeași temă
20 august 1992. Lentransgaz a redus cu 45% livrarile de gaz catre Lituania, invocand o datorie de 18 milioane de dolari si refuzul Vilniusului de a accepta pretul de 90 de dolari mia de metri cubi (fata de 25 de dolari, cat era in acel moment) cerut de Rusia. Conflictul a fost stins in octombrie 1992.
20 februarie 1993. Gazprom a amenintat Ucraina ca va sista livrarea gazului. Presedintele Gazprom, Rem Veahirev, a invocat datoria de 300 de milioane de dolari. Ucraina a platit o luna mai tarziu prima transa de 48 milioane de dolari din aceasta datorie.
24 iunie 1993. Rusia a oprit livrarea gazului catre Estonia, dupa adoptarea de catre parlamentul acestei tari a legii prin care rusofonilor le erau limitate drepturile. Oficial, Moscova a declarat ca intreruperea gazului se datoreaza neplatii unor datorii mai vechi.
7 noiembrie 1994. Gazprom a redus la jumatate, iar la 11 noiembrie a incetat livrarile de gaz catre Republica Moldova. Conflictul a fost stins in urma preluarii controlului de catre Gazprom asupra conductelor de tranzit al gazelor, in schimbul stergerii a 40 de milioane de dolari din vechea datorie.
25 februarie 2000. Gazprom a intrerupt gazul pentru Republica Moldova. Chisinaul a promis ca va plati datoria, iar livrarile au fost reluate de a doua zi.
4 noiembrie 2000. Ministerul Energiei de la Moscova a sistat exportul de gaz catre Azerbaidjan. Oficial s-a invocat "utilizarea ilegala" a gazului de catre Compania Petroliera din Azerbaidjan. La 11 noiembrie, seful Companiei Petroliere Azere, Natik Aliev, a trimis o scrisoare primului vicepremier al Rusiei, Viktor Hristenko, in care promite cresterea exporturilor de petrol azer in schimbului livrarii de gaz.
18 februarie 2004. Rusia a intrerupt livrarea de gaz catre Belarus, dupa refuzul Minskului de a aproba infiintarea unei companii mixte inainte de fixarea pretului la gaz pentru 2004. Autoritatile din Belarus au acceptat 40 de dolari pentru mia de metri cubi, in timp ce Moscova cerea 50 de dolari. Au ramas fara gaz, atunci, regiunea Kaliningrad, Polonia, Tarile Baltice si estul Germaniei. S-a stabilit un pret pe 46,88 dolari, iar sistemul de conducte din Belarus a intrat partial sub controlul Gazprom.
1 ianuarie 2006. Gazprom a oprit alimentarea cu gaz a Ucrainei. Imediat, Moscova a acuzat Ucraina ca fura din gazul tranzitat spre tarile Europei Centrale. Potrivit cifrelor furnizate de Gazprom, Ucraina, intre 1 si 3 ianuarie, ar fi sustras nu mai putin de 223,5 milioane metri cubi de gaz. La aceasta criza s-a ajuns treptat, dupa victoria Revolutiei portocalii din Ucraina. In martie 2005, Kievul a propus Gazprom incheierea unui contract pentru tranzitul gazului rusesc catre Europa, in locul "platii in natura" care se facea pana atunci (livrari de materii prime). Gazprom a fost de acord cu trecerea la "relatii de piata" si a propus, in noiembrie, pretul "pietei", adica 230 de dolari pentru o mie de metri cubi. Kievul a spus ca poate accepta doar o crestere de la 50 la 80 de dolari. In schimbul unui pret mai avantajos, Moscova ar fi dorit sa preia controlul asupra sistemului de conducte de tranzit al gazului, ceea ce Ucraina a refuzat categoric, Rada Suprema adoptand si o lege in acest sens. Conflictul s-a stins la 4 ianuarie 2006, dupa ce o delegatie ucraineana a semnat la Moscova un acord prin care Ucraina primea gaz de la Gazprom, cu 230 de dolari. Acest gaz, insa, combinat cu cel din Asia Centrala, mult mai ieftin, dadea un pret de doar 95 de dolari mia de metri cubi. Relatia dintre Gazprom si Ucraina a fost intermediata de atunci si pana astazi de firma RosUkrEnergo, inregistrata in Elvetia, care are actionari compania Gazprom si inca doi oameni de afaceri ucraineni.
3 martie 2008. Gazprom reduce cu 25% livrarile de gaz din cauza neplatii datoriei pe anul 2007 (potrivit Gazprom era vorba de 1,072 miliarde de dolari). La 5 martie, Naftogaz ameninta, la randul ei Gazprom cu reducerea volumului gazului tranzitat spre Europa. Conflictul a fost stins si s-a semnat un nou contract intre Naftogaz si RusUkrEnergo pe anul 2008.
(dupa materialele Ria Novosti, Interfax, Vedomosti).
