Pe aceeași temă
Modificarea Constitutiei este promovata de Partidul Justitiei si Dezvoltarii (AKP, islamist) care guverneaza Turcia cu majoritate absoluta din 2002, si de catre presedintele tarii, Recep Tayyip Erdogan, transmite EFE, conform ziare.com
De cand a fost ales sef al statului, in 2014, Erdogan a facut din aceasta reforma obiectivul central al mandatului sau, pana acolo incat, in mai 2016, a fortat demisia lui Ahmet Davutoglu, care era pe atunci seful guvernului, deoarece acesta nu sustinea o astfel de reforma.
Referendumul de duminica se concentreaza exclusiv in jurul lui Erdogan: sustinatorii sai vor vota "da", in favoarea reformei, pentru ca au incredere in calitatile sale de lider. Detractorii sai vor vota "nu", deoarece autoritarismul acestuia nu le este pe plac. Sondajele, evident partinitoare in functie de cine le face, releva ca partizanii modificarii Constitutiei vor obtine intre 49% si 54% din voturile exprimate, scrie EFE.
Potrivit lui Erdogan, sistemul parlamentar impiedica guvernarea eficienta a tarii, deoarece mecanismele de control pun obstacole in calea proiectelor legislative si coalitiile electorale creeaza instabilitate, cu toate ca - dupa cum aminteste EFE - AKP guverneaza singur din 2002.
Concentrarea puterii in mainile unei singure persoane
Opozitia se teme ca o eventuala modificare a Constitutiei va duce la concentrarea puterii in mainile unei singure persoane: puterea executiva, pentru ca presedintele "fagociteaza" mandatul de prim-ministru si numeste ministrii; puterea legislativa, deoarece presedintele poate guverna prin decrete; puterea judiciara, fiindca seful statului va putea numi sase din cei 13 membri ai Inaltului Consiliu al Puterii Judiciare (HSYK).
Cu toate ca legislatia actuala defineste mandatul de presedinte al statului drept o functie neutra, Erdogan este cel care domina AKP si, de trei ani incoace, senzatia este ca niciun judecator nu emite sentinte care nu sunt pe placul sau, de teama de a nu fi destituit sau mutat in alt post, scrie EFE.
Astfel, daca referendumul va fi validat, nu va face decat "sa adapteze legea la realitate", dupa cum s-au exprimat anul trecut chiar surse apropiate presedintelui. Erdogan prezideaza deja Consiliul de Ministri, care guverneaza prin ordonante de la puciul esuat din iulie 2016.
"Nu se va schimba mare lucru, Erdogan va tine un discurs in care va promite ca va guverna pentru toti, insa la scurt timp va institutionaliza conducerea unica si Turcia va deveni mai totalitara", a declarat pentru EFE Tarik Sengul, politolog la universitatea ODTU din Ankara. In cazul in care modificarea Constitutiei va fi respinsa prin referendum, Sengul crede ca Erdogan isi va amana planurile si "va incerca sa continue ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat".
"Insa opozitia va capata un curaj enorm" si isi va pune sperantele in alegerile legislative, municipale si prezidentiale din 2019, a mai declarat expertul turc. "Si mai important va fi efectul in interiorul AKP. Stim ca exista o opozitie la linia adoptata de Erdogan, insa nimeni nu are curajul sa-l infrunte. O victoria a lui 'nu' le-ar da curaj si aceasta poate influenta mult mai mult decat ceea ce va face opozitia", considera Sengul.
Cofondatorii AKP, indepartati
Toti cofondatorii AKP, precum fostul presedinte Abdullah Gul si fostul vicepremier Bulent Arinc, au fost indepartati din cercurile puterii in ultimii trei ani, la fel ca si Davutoglu. O revolta a "vechii garzi" a fost pana acum dificila, dat fiind ca majoritatile absolute au fost obtinute gratie carismei lui Erdogan. Totodata, o victorie a taberei "nu" in referendum ar putea provoca noi turbulente in Turcia, tara afectata deja de numeroase conflicte interne si externe: razboiul din Siria, terorismul jihadist, conflictul kurd, ingradirea libertatilor si tensiunea cu Uniunea Europeana, Irakul, Iranul sau Rusia.
Dimpotriva, Erdogan va folosi o victorie a taberei "da" pentru a-si pune in practica visul de a crea "Noua Turcie", diferita de cea fondata in 1923. In fapt, Erdogan a declarat ca 16 aprilie, ziua referendumului, este data unei noi batalii pentru independenta, similara victoriei de la Gallipoli din Primul Razboi Mondial.
Ataturk, fondatorul Republicii Turce
In anul 1915, un corp de armata al Aliatilor a atacat trupele otomane in peninsula Gallipoli din stramtoarea Dardanele. Confruntarea a durat opt luni si s-a incheiat cu un succes militar rasunator al Imperiului Otoman si care pe plan politic a insemnat inceputul ascensiunii lui Mustafa Kemal "Ataturk", considerat fondatorul Republicii Turce.
"Inamicii"
Inamicul de astazi este un amalgam difuz in care Erdogan arunca in aceeasi oala "Occidentul", "teroristii" kurzi, "ateii si stangistii", "statul paralel" din care ar face parte fratia islamistului Fethullah Gulen si terorismul jihadist.
Opozitia se teme ca viitorul Turciei se va structura in jurul identitatii islamice, cu o segregare progresiva a barbatilor si femeilor si cu aspiratia de a recupera mostenirea Imperiului Otoman ca "tutore" al musulmanilor din intreaga lume.
