Pe aceeași temă
Insa in acest timp nemultumirea estului fata de constituirea in perspectiva a unei Europe cu mai multe viteze aduce la suprafata o noua diviziune ce poate marca de acum inainte evolutia UE.
Brexitul nu a creat aceasta diviziune, ci doar a agravat-o intr-o perioada in care liderii europeni se confrunta cu un euroscepticism in crestere in randul populatiei, fenomen care nu este nicidecum limitat la Marea Britanie, noteaza agentia Reuters intr-un comentariu publicat miercuri.
In contextul acestui euroscepticism si al avansului partidelor populiste, acum statele occidentale ale UE au in vedere o aprofundare a integrarii lor intr-o "Europa cu mai multe viteze", chiar daca acest lucru va presupune lasarea in urma a tarilor din est, care doresc o consolidare a rolului statelor nationale in UE si se impotrivesc ideii de a se avansa catre o Europa federala.
Dupa ce cancelarul german, Angela Merkel, impreuna cu presedintele francez, Francois Hollande, si cu premierii spaniol, Mariano Rajoy, si italian, Paolo Gentiloni, s-au pronuntat la mini summit-ul de la Versailles in favoarea Europei cu mai multe viteze, liderul partidului polonez de guvernamant Dreptate si Justitie, Jaroslaw Kaczynski, a ripostat imediat.
"Deciziile luate la Versailles (...) consolideaza procesul de dezintegrare a Uniunii Europene care a inceput odata cu Brexitul", a spus Kaczynski.
In evaluarea agentiei Reuters, odata cu iesirea Marii Britanii din UE statele din estul Europei pierd un aliat important in lupta lor impotriva tendintei actuale de a se transfera tot mai multe competente nationale catre institutiile europene, tarile din est nedorind ca dominatia de odinioara a Moscovei sa fie inlocuita cu cea a Berlinului si a Bruxellesului.
Pe de alta parte, Brexitul va insemna si o mare gaura in bugetul comunitar, ceea ce ar putea presupune si o diminuare a fondurilor europene pentru statele din est. Aceste fonduri au contribuit nu doar la dezvoltarea economica a tarilor est-europene membre ale UE, ci si la mentinerea simpatiei populatiei lor fata de UE.
In acest context, la Bruxelles a aparut teama ca guvernul de la Londra ar putea negocia separat cu aceste tari o continuare a contributiei financiare britanice la fondurile europene alocate statelor din est, in schimbul sprijinului acestora din urma in interiorul UE pentru ca Marea Britanie sa obtina conditii mai favorabile la negocierile privind Brexitul.
S-ar agrava astfel diviziunea dintre estul si vestul Europei, care de altfel s-a adancit in ultimii doi ani dupa ce unele state est-europene s-au opus abordarii celor din vest in problema refugiatilor, mai ales Ungaria si Polonia.
Un nou moment tensionat a survenit saptamana trecuta, odata cu relatarile privind calitatea inferioara a produselor comercializate de unele companii occidentale in estul Europei fata de produsele similare din vest.
Insa nu doar guvernele foarte vocale de la Varsovia si Budapesta evoca riscul fragmentarii Europei. Aceasta preocupare se manifesta din statele baltice si pana la Marea Neagra, subliniaza Reuters, mentionand totodata ca diplomatii est-europeni se tem ca o noua falie s-ar putea deschide de-a lungul vechii Cortine de Fier de pe vremea Razboiului Rece, mai ales daca statele din vest vor diminua finantarea oferita estului odata cu Brexitul.
Astfel, premierul slovac, Robert Fico, s-a declarat miercuri in fata Parlamentului de la Bratislava sceptic cu privire la viitorul UE dupa Brexit.
"Ma tem ca UE va fi divizata de problema banilor dupa anul 2020 (...) In acelasi spirit al 'America first' al lui Trump, ne putem astepta sa auzim 'Germania first', 'Franta first', etc", a spus Fico.
La randul sau, un diplomat est-european a declarat agentiei Reuters, sub protectia anonimatului, ca este sceptic in legatura cu promisiunile cancelarului german ca orice stat membru se va putea alatura nucleului dur european.
"Singurul lucru nou (...) este ca ei spun: 'nu, voi (est-europenii - n.red) nu mai sunteti bineveniti'", afirma respectivul diplomat care considera ca o astfel de evolutie ar fi "foarte periculoasa".
