Romney a controlat prima dezbatere

În urma convenţiilor consacrate no­mi­na­lizării candidaţilor la preşedinţia Statelor Unite, restul campaniei electorale pre­mer­gătoare alegerilor programate pentru 6 noiembrie 2012 părea să fie o formalitate. Sondajele de opinie arătau că două treimi dintre americani erau con­vinşi că preşedintele de­mo­crat Barack Obama va fi re­ales. Până la finele lunii sep­tembrie, republicanul Mitt Romney, fost guvernator al statului Massachusetts, nu reuşise să convingă elec­to­ratul că merită să devină pre­şedinte.

Conform tradiţiei, cu câteva săp­tămâni înainte de alegeri, s-au planificat trei dezbateri în care cei doi oponenţi se confruntă în direct la televiziune. Prima dez­batere a avut loc la data de 3 octombrie la Universitatea din Denver, în statul Co­lorado. Circa 70 de milioane de americani au urmărit dezbaterea la televiziune. Ma­rea majoritate a comentatorilor au con­siderat că Romney a dominat con­frun­ta­rea. Fără să divulge detalii concrete în le­gătură cu planurile şi promisiunile făcute anterior, el s-a arătat sigur de sine. Bine pre­gătit, înarmat cu argumente mai mult sau mai puţin fondate şi agresivitate re­ţi­nută, el a rămas relativ amabil. În schimb, Obama s-a prezentat oarecum indiferent, timorat de criticile oponentului şi lipsit de vervă. El nu a contracarat satisfăcător acuzaţiile corozive ale lui Romney.

În campania pentru obţinerea no­mina­li­zării în cadrul Partidului Republican, Rom­ney s-a erijat ideologic în politician con­servator dur. Surprinzător, la prima dez­batere el a virat cameleonic spre centru ca să atragă alegătorii încă nehotărâţi, mulţi refuzând să se identifice cu aripa conservatoare care domină Partidul Re­publican.

Contrazicându-şi vădit declaraţiile an­te­rioare, Romney s-a prezentat la dezbatere ca un nou candidat de coloratură cen­tristă, rezonabil şi moderat. În decursul campaniei, Romney a făcut multe de­cla­raţii dubioase, contradictorii şi chiar false. El a fost criticat sever în mass-media, ca­re l-au caracterizat ca „flip-flopper“, adi­că unul care, neavând nicio convingere, declară oricui ceea ce el crede că audienţa respectivă ar dori să audă de la un can­didat. Până acum, Romney promova insis­tent reducerea impozitelor pe venit ale ce­lor mai bogaţi americani („milionarii şi mi­liardarii“) şi limitarea profundă a ro­lului statului în general. El se opunea ve­hement regulamentelor impuse de Con­gres pentru temperarea exceselor devas­tante ale marilor întreprinderi financiare, generic denumite „Wall Street“, care, de fapt, au provocat criza economică şi de­pre­siunea globală din ultimii cinci ani.

Când Obama a menţionat că nu a putut reduce datoria imensă a statului american (ajunsă la 15.000 de miliarde dolari) din cauza situaţiei economice dezastruoase moş­tenite de la predecesorul său, George Bush, Romney l-a apostrofat prompt: „Dar dumneata ai fost preşedinte în ul­timii patru ani!“. În cursul dezbaterii, Rom­ney a readus în discuţie rolul său ca guvernator republican „moderat“ în statul Massachusetts, tradiţional dominat de Par­t­­idul Democrat, ca şi capacitatea sa de a co­labora cu legislatori democraţi. Schim­bându-şi radical opiniile anterioare în ca­drul dezbaterii, Romney a pretins că, acum, el este convins că o supraveghere guvernamentală a băncilor este necesară. Contrar opi­niilor anterioare, Romney a declarat că nu se mai opu­ne unui suport fin­an­ciar din partea statului fe­deral pentru educaţie şi că nu ar mai aproba reduceri de im­pozite care ar creşte de­fi­citul bugetar.

Depăşit de evenimente, moderatorul Jim Lehrer i-a permis lui Romney să con­troleze confruntarea. Dominaţia com­ba­tivă şi animată a lui Romney din prima dezbatere i-a conferit o iniţiativă nespe­rată, care i-ar putea ameliora şansele de succes la alegerile din 6 noiembrie. Stând alături de Obama, Romney a proiectat o imagine favorabilă ca potenţial preşedinte. Cu toate acestea, Romney rămâne vul­ne­rabil. Înainte de dezbateri, în campanie, el a făcut multe declaraţii discutabile, ce­ea ce a permis oponenţilor democraţi să îl denunţe repetat în reclame televizate.

Eforturile recente ale lui Romney de a se „reinventa“ ca centrist moderat, ca şi ga­fele enunţate anterior în campanie i-au diminuat credibilitatea. În septembrie 2012, el a declarat că 47% dintre americani (o exa­gerare ridicolă), considerându-se „vic­time“ şi neplătind niciun impozit, au de­venit dependenţi de generozitatea sta­tu­lui. Criticile lui Romney la adresa lui Oba­ma cu privire la evenimentele din Ori­entul Mijlociu au fost considerate de spe­cialişti ca nefondate, imprudente şi de­pla­sate. Declaraţiile făcute recent de Romney într-un turneu în Europa şi în Orientul Mijlociu, ofensatoare şi neadecvate, au demonstrat lipsa de expertiză în politica externă a candidatului republican.

Contrar opiniilor enunţate de Romney, decalajul economic şi social dintre americanii foarte bogaţi şi restul populaţiei a cres­cut vertiginos în urma deciziilor adoptate de Administraţia fostului pre­şedinte republican George Bush. În aceeaşi perioadă, şansele de avansare (the ame­rican dream) ale celor din clasa mijlocie şi ale celor şi mai dezavantajaţi s-au di­minuat considerabil. Propunerile can­di­datului Rom­ney nu au cum să amelioreze această situaţie dificilă.

Întâmplător, data de 3 octombrie coincide cu aniversarea căsătoriei lui Barack cu Michelle Obama. Prin atitudinea lui la dezbatere, Obama a dat impresia că ar fi vrut să fie altundeva, preferabil cu soţia. De la început, Obama a fost foarte precaut să nu pară agresiv, agitat sau ofensiv. Cei din anturajul lui sunt convinşi că cel mai mare atu al preşedintelui este percepţia publicului că el este mai simpatic decât Romney. Ei au sugerat că ar fi preferabil ca preşedintele să-şi menţină imaginea de om „drăguţ“, care nu doreşte să se an­greneze în confruntări verbale deza­gre­abile cu oponentul său. Astfel, Obama a încercat să se prezinte ca un preşedinte demn, calm şi raţional. Nu a reuşit să arate decât pasivitate şi lipsă de interes. Obişnuit să se confrunte zilnic cu crize in­terne şi internaţionale care afectează soar­ta a milioane de oameni, Obama a con­siderat că torentul de acuzaţii şi critici la care a fost supus din partea lui Romney nu merită o ripostă puternică şi că „mas­carada“ dezbaterii este sub demnitatea unui preşedinte. Din nefericire, impresia a fost defavorabilă. Ca să-şi păstreze avan­tajul de dinainte de dezbatere, Obama va trebui să-şi modifice atitudinea în urmă­toarele două dezbateri. El va trebui să ri­posteze vehement la acuzaţiile nefondate ale lui Romney. În timpul dezbaterilor, Obama a evitat să-şi menţină privirea asu­pra oponentului, mo­deratorului sau spec­tatorilor din sală. El a încercat să se adre­seze direct teles­pec­ta­torilor („votanţilor“), uitându-se spre ca­mera de filmat. De­oa­rece dezbaterea nu este o ocazie de a enunţa discursuri, el a dat impresia că era dezinteresat şi de­taşat.

Mulţi cred că Obama nu a fost pregătit suficient pentru dezbatere. Evident, chiar în campania pentru realegere, preşedintele trebuie să con­tinue să guverneze. Insuficient pregătit, preşedintele a fost ezitant, laconic şi ne­convingător. În multe dintre dezbaterile anterioare dintre un preşedinte american care aspiră să fie reales şi un nou can­didat, preşedintele a ratat prima con­fruntare directă televizată. Contra­candi­datul este pregătit să critice „eşecurile“ şi „compromisurile“ Administraţiei pre­ce­dente, pe când fostul preşedinte trebuie să-şi apere „realizările“ care, de obicei, sunt sub aşteptările create de promisiunile oferite înainte de a fi ales.

În trecut, Obama a demonstrat o abilitate oratorică deosebită. Înainte de a fi ales senator şi preşedinte, discursurile lui au încântat electoratul american şi au creat entuziasm. Cu toate acestea, când a par­ticipat la dezbateri televizate cu oponenţi ostili şi în cadrul conferinţelor de presă, performanţele lui Obama au fost relativ modeste.

Mai mulţi comentatori politici importanţi afirmă că dezbaterile candidaţilor pre­zi­denţiali au numai un efect marginal asu­pra votaţilor încă nehotărâţi. Este clar to­tuşi că performanţa submediocră a lui Oba­ma de la dezbaterea din 3 octombrie a stopat ascensiunea preşedintelui în statele disputate între democraţi şi republicani, precum Ohio, Florida, Virginia şi Colo­ra­do. Cu siguranţă, Obama îşi va analiza per­formanţa de la prima dezbatere, va face corecţiile necesare şi se va pregăti judicios pentru următoarea confruntare cu Rom­ney, programată să aibă loc la Uni­ver­sitatea Hofstra din Hempstead, în statul New York, săptămâna viitoare. //