Pe aceeași temă
Intervențiile Băncii Centrale a Rusiei și măsurile extreme adoptate de președintele Vladimir Putin au redus din eficacitatea sancțiunilor Occidentale și au readus cotația rublei, care pe 7 martie pierdu-se 36% din valoare în fața valutelor forte, la cotația dinaintea invaziei din Ucraina.
În timp ce Occidentul a impus niveluri fără precedent de sancțiuni împotriva economiei ruse, Banca Centrală a Rusiei a majorat ratele dobânzilor la 20%, iar Kremlinul a impus controale stricte de capital celor care doresc să-și schimbe rublele în dolari sau euro, scrie Associated Press. De asemenea, Putin a obligat ca toate companiile care încasează din export valută, să transforme 80% din încasări în ruble.
Este o politică monetară și fiscală pe care Putin nu o poate susține, pentru că sancțiunile pe termen lung pun o presiune extrem de mare pe economia rusă. Însă redresarea rapidă a rublei este un semn că sancțiunile în forma lor actuală nu funcționează la fel de puternic pe cât au contat aliații Ucrainei atunci când vine vorba de a-l obliga pe Putin să-și retragă trupele. Totodată, ar putea fi un semn că eforturile Rusiei de a-și susține moneda în mod artificial funcționează în special prin valorificarea sectorului său de petrol și gaze.
Cotația rublei era miercuri, 30 martie, de 85 de unități pentru un dolar, cam la aceeași valoare ca înainte de invazie, cu mai bine de o lună în urmă. Rubla a scăzut la aproximativ 150 față de dolar (cotație inversă) în 7 martie, când a apărut știrea că administrația Biden va interzice importurile americane de petrol și gaze rusești.
Din ce în ce mai mult, achizițiile de petrol și gaze naturale rusești de către națiunile europene sunt analizate ca o portiță de salvare pentru economia rusă.
„Pentru Rusia, totul se referă la veniturile lor din energie. Este jumătate din bugetul lor federal. Este lucrul care susține regimul lui Putin și războiul”, a spus Tania Babina, economist la Universitatea Columbia, originară din Ucraina.
Babina lucrează în prezent cu un grup de 200 de economiști ucraineni pentru a documenta cu mai multă acuratețe cât de eficiente sunt sancțiunile Occidentului în reducerea capacităților de război ale lui Putin.
Rubla a crescut, de asemenea, pe fondul unor informații potrivit cărora Kremlinul a fost mai deschis la discuțiile de încetare a focului cu Ucraina. Oficialii americani și occidentali și-au exprimat scepticismul cu privire la anunțul Rusiei că va opri operațiunile.
Președintele Joe Biden a lăudat succesul sancțiunilor – unele dintre cele mai dure impuse vreodată unei națiuni – în timp ce se afla în Polonia săptămâna trecută. „Rubla este aproape imediat redusă la moloz”, a declarat Biden.
<blockquote class="twitter-tweet"><p lang="en" dir="ltr">As a result of our unprecedented sanctions, the ruble was almost immediately reduced to rubble.<br> <br>The Russian economy is on track to be cut in half.<br> <br>It was ranked the 11th biggest economy in the world before this invasion — and soon, it will not even rank among the top 20.</p>— President Biden (@POTUS) <a href="https://twitter.com/POTUS/status/1507842574865866763?ref_src=twsrc%5Etfw">March 26, 2022</a></blockquote> <script async src="https://platform.twitter.com/widgets.js" charset="utf-8"></script>
Sancțiunile asupra instituțiilor și companiilor financiare rusești, asupra comerțului și asupra agenților de putere ai lui Putin au zdrobit creșterea economică a țării și au determinat sute de companii internaționale să nu mai facă afaceri acolo, a remarcat Biden.
Eforturile Rusiei de a contracara aceste sancțiuni prin susținerea rublei pot merge doar până la un punct.
Banca Centrală a Rusiei nu poate continua să crească ratele dobânzilor, deoarece acest lucru va opri în cele din urmă creditarea acordată întreprinderilor și debitorilor. La un moment dat, persoanele fizice și întreprinderile vor dezvolta modalități de a ocoli controlul mișcării capitalurilor din Rusia prin tranzacții monetare în sume mai mici. Pe măsură ce sancțiunile afectează economia rusă, economiștii spun că în cele din urmă acest lucru va împovăra rubla. Fără măsurilor extreme de susținere, moneda Rusiei ar fi aproape sigur mai slabă.
Dar exporturile de petrol și gaze ale Rusiei au continuat în Europa, precum și în China și India. Aceste exporturi au acționat ca un catalizator pentru economia rusă, care este dominată de sectorul energetic. În Uniunea Europeană, dependența de gazul rusesc pentru energie electrică și încălzire a făcut mult mai dificilă închiderea robinetului, ceea ce a făcut administrația Biden când a interzis cantitatea relativ mică de petrol pe care SUA o importă din Rusia.
„SUA au interzis deja importurile de petrol și gaze naturale rusești, iar Regatul Unit le va elimina treptat până la sfârșitul acestui an. Cu toate acestea, aceste decizii nu vor avea un impact semnificativ decât dacă și UE le urmează exemplul”, au scris Benjamin Hilgenstock și Elina Ribakova, economiști la Institutul de Finanțe Internaționale, într-un raport publicat miercuri, 30 martie.
Hilgenstock și Ribakova estimează că, dacă UE, Marea Britanie și SUA ar interzice importurile de petrol și gaze rusești, economia Rusiei s-ar putea contracta cu peste 20% în acest an. Aceasta este în comparație cu previziunile pentru o contracție de până la 15%, așa cum sunt sancțiunile în prezent.
Știind acest lucru, Putin a valorificat foarte mult dependența Europei de exporturile sale de energie în avantajul său. Putin a cerut Băncii Centrale a Rusiei să oblige importatorii străini de gaze să cumpere ruble și să le folosească pentru a plăti furnizorul de gaz de stat Gazprom. Nu este clar dacă Putin va putea pune în practică amenințarea sa că după 31 martie va sista exporturile de gaze în Uniunea Europeană dacă nu va primi plata în ruble.
Casa Albă și economiștii au susținut că impactul sancțiunilor necesită timp, săptămâni sau luni, pentru a produce efectele scontate.
