Pe aceeași temă
„Un răspuns, ca întotdeauna, va fi proporțional și adecvat, menit să neutralizeze potențialele amenințări la adresa securității Federației Ruse”, a spus Oleg Tyapkin, șeful unui departament al ministerului de externe responsabil de relațiile Rusiei cu Europa, potrivit Reuters.
La sfârșitul lunii mai, miniştrii de externe din Estonia, Eva-Maria Liimets, Letonia, Edgars Rinkevics, Lituania, Gabrielius Landsbergis, şi Polonia, Zbigniew Rau, şi-au exprimat la unison dorinţa ca statele lor să beneficieze de o mai mare prezenţă a NATO.
"Schimbările în ceea ce priveşte situaţia de securitate în regiunea noastră presupun o schimbare în politica de apărare a NATO. Vrem o prezenţă permanentă a NATO în ţările baltice şi în Polonia ca să putem rezista oricărei tentative a Rusiei şi Belarusului şi proteja fiecare centimetru din teritoriul nostru", a declarat atunci ministrul leton Edgars Rinkevics.
Solicitarea oficială privind staţionarea unor unităţi de luptă în fiecare dintre cele patru ţări menţionate va fi prezentată la summitul NATO de la Madrid.
Vineri, președinții statelor NATO de pe flancul estic au adoptat la București o declarație prin care arată că agresiunea Rusiei în Ucraina este cea mai gravă ameninţare din ultimele decenii la adresa securităţii euroatlantice, iar NATO trebuie să tragă concluziile necesare în ceea ce priveşte relaţia sa cu Rusia.
Liderii din Formatul B9 observă că instabilitatea regională continuă pe Flancul Sudic al Alianţei și necesită eforturi continue şi vigilenţă din partea NATO.
Politica ușilor deschise a NATO trebuie să continue, mai spun cei 9, care sprijină fără obiecții aderarea la Alianță a Finlandei și Suediei.
