Pe aceeași temă
Cu un front occidental subminat de interese meschine, agenda revizionistă agresivă promovată de ruși și de chinezi nu are cum să nu fie pe val.
În mass-media românești, Occidentul este în general luat la pachet, ca și când ar vorbi pe aceeași voce și ar avea aceleași interese. Când intri în detalii, lucrurile se văd mai nuanțat. Există destule exemple de acțiuni, în politica externă, dar nu numai, în care abordările concrete nu au fost neapărat la nivelul principiilor. De pildă, pentru a nu supăra Beijingul, Guvernul Cameron nu a avut niciun fel de reacție față de marile manifestații prodemocrație de la Hong Kong, deși demonstranții nu cereau nimic altceva decât aplicarea prevederilor tratatului semnat între Marea Britanie și China în 1997. Mai mult, Londra nu a reacționat nici măcar atunci când, de o manieră umilitoare, unei delegații parlamentare britanice i s-a interzis intrarea în Hong Kong.
Însă, cu toate acestea, construcția instituțională și tipul de politici promovate la nivel internațional de ceea ce numim „lumea occidentală“, sub bagheta Washingtonului, după cel de-al doilea război mondial, au fost de departe cele mai generoase și mai productive din întreaga istorie a omenirii. Chiar dacă vor exista în continuare diferențe enorme în ceea ce privește nivelul de trai la nivel mondial, în ultimii 25 de ani PIB-ul global s-a dublat, iar numărul celor aflați sub pragul de sărăcie s-a înjumătățit. O dovadă clară a faptului că modelul de guvernanță promovat de Occident este unul funcțional.
În ciuda acestor elemente pozitive, actuala ordine mondială se află în acest moment sub asaltul a două mari puteri revizioniste, fiecare în felul ei, Rusia și mai ales China. Prima, cu o forță economică relativ modestă (PIB-ul Rusiei este comparabil cu cel al Italiei, iar dependența de sectorul energetic este masivă), mizează pe forța militară și pe arsenalul important de ogive nucleare pentru a forța schimbarea aranjamentelor de securitate din Europa. China, chiar dacă se înarmează și ea în ritm accelerat, mizează mai ales pe forța economică și pe enormele resurse de bani de care dispune (rezervele sale monetare sunt estimate la 3,8 mii de miliarde de dolari). Ambele au însă același țel: să „de-americanizeze“ lumea contemporană. Un analist chinez era de părere că Beijingul va face tot ce îi stă cu putință pentru a schimba actuala ordine mondială, chiar dacă asta ar costa China în plan economic. Cu toate că, din acest punct de vedere, Rusia și China sunt de aceeași parte a baricadei, iar obiectivele lor, pe termen mediu cel puțin, sunt complementare (Moscova vrea să rupă coeziunea transatlantică îndepărtându-i pe americani din Europa, în timp ce chinezii vor să-i îndepărteze din Asia), e puțin probabil ca alianța lor să devină una de cursă lungă, din cel puțin două motive: 1) diferența masivă de forță economică în favoarea Chinei; 2) debalansarea demografică uriașă din zona siberiană la granița dintre cele două țări.
Dar ce ar însemna în termeni practici o lume de-americanizată? În plan economic, erodarea semnificativă a influenței occidentale va avea efecte negative concrete asupra nivelului de trai, în special în Europa. Din alt punct de vedere, s-ar reveni la o lume a sferelor de influență, în care țările din spațiul pe care îl controlează Moscova sau Beijingul vor trebui să se subordoneze acestora. Unii se vor grăbi să spună că asta se întâmplă și acum cu SUA. Da, influența americană există, dar în țările respective sunt alegeri libere, mass-media independente și nimeni nu le penalizează în vreun fel, politic, diplomatic sau militar, dacă iau decizii care nemulțumesc Washingtonul. Spre comparație, doar la simpla dorință a Republicii Moldova de a se apropia de UE (nu și de NATO!), Kremlinul a blocat imediat exporturile de vin și produse alimentare. În timp ce alte țări vecine Rusiei s-au văzut amenințate cu blocarea livrărilor de energie sau cu agresiuni cibernetice sau chiar militare în zona granițelor.
Preşedinţii Rusiei, Vladimir Putin, şi al Chinei, Xi Jinping, sărbătorind cu vodcă semnarea unui tratat legat de livrările de gaz (21 mai 2014, Shanghai).
Ei bine, agenda revizionistă a căpătat zilele trecute o solidă tracțiune simbolică cu sprijin dintr-o zonă neașteptată: chiar din interiorul lumii occidentale. Și chiar din partea unei țări considerate a fi unul dintre cei mai fermi aliați ai SUA: Marea Britanie. E vorba de decizia Londrei de a participa, în ciuda opoziței deschise a Washingtonului, la înființarea unei bănci, AIIB, dominate de chinezi. Imediat după asta, o serie de țări europene, până atunci reticente, precum Germania, Franța, Italia, au decis să facă același lucru. În teorie, această bancă ar urma să finanțeze proiecte de infrastructură, mai ales în Asia. În realitate, Beijingul o va utiliza pentru a-și sprijini clientela politică externă și pentru a da de lucru companiilor chinezești care au probleme de supracapacitate de producție, în condițiile în care marile proiecte de infrastructură pe plan intern s-au cam terminat. Iar asta o va face și pe banii țărilor occidentale care vor deveni acționarii AIIB. Iată cum, pe cât de scrupuloși sunt europenii când e vorba de documente de poziție și discuții despre principii legate de țări ca România (ceea ce nu e deloc un lucru rău!), pe atât de „flexibili“ devin atunci când e vorba de China.
Chiar și în cazul Rusiei, unde încălcarea unor principii considerate fundamentale în Occident se face la vedere, devine tot mai anevoioasă adoptarea unui front european comun. În timp ce Moscova sărbătorea cu mare pompă un an de la anexarea Crimeei, liderii europeni aveau mari probleme să se pună de acord în privința sancțiunilor împotriva Kremlinului. Cu un asemenea front occidental subminat de interese meschine, incapabil să-și asume o viziune globală pe termen lung, agenda revizionistă agresivă promovată de ruși și de chinezi nu are cum să nu fie pe val.
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/07/Bolojan.jpeg)
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/07/sondaj-inscop-parlamentare-iulie-2025.jpg)
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2017/03/ilie-bolojan.jpg)
Comentarii 11
Felix - 03-27-2015
@Maria V: linia ta de argumentatie e un pic stranie; daca eu iti dau dreptate, inseamna ca ai dreptate, dar daca eu nu iti dau dreptate, exact asta demonstreaza ca tu ai avut de fapt dreptate.
RăspundeMaria V - 03-26-2015
Domnule Lazescu, dvoastra nu aveti nici o legatura cu geopolitica, prin urmare comentariul meu este pe masura compunerii dvoastra. In schimb aveti mare legatura cu banii de la FNI, iar acum ar trebui sa fiti in puscarie alaturi de fostul patron, in loc sa va adapostiti impostura sub scutul pro-americanismului. Pamfletul dvoastra la adresa actualei situatii financiar-moral-volitive din TVR ma lasa rece. N-am de-a face cu TVR, mafia dvoastra a fost inlocuita de mafia actuala, e ca-n politica, normal ptr Romania. Oricum, frecusurile intelectualilor de dreapta neocon bugetara sunt de un haz nebun, daca au ajuns slugile lui Basescu sa se impunga reciproc pe tema banilor aspirati de la stat. Rezolvati direct cu dl Stelian, prefer sa ma uit la dvoastra si sa ma simt bine.
RăspundeAlexandru Lazescu - 03-25-2015
Problema in ceea ce priveste decizia UK (plus ceea ce a urmat: Germania, Italia, Franta, etc) nu este neaparat aceea ca ii deranjeaza pe americani. Ci ca afecteaza Occidentul in ansamblu. Care pt beneficii pe termen scurt risca sa piarda enorm pe termen lung. La fel ezitarile fata de Rusia, nu numai ale europenilor ci si ale americanilor, transmit semnale foarte proaste la Moscova si nu fac decir sa incurajeze agresiunile rușilor.
RăspundeFelix - 03-25-2015
Dl. Lazescu este ferm pro-american, si are pozitii cam unilaterale. Asta asa este. Dar asta nu inseamna ca se inseala mereu:)) De exemplu in privinta frontului european in fata Rusiei cam are dreptate, frontul asta e cam instabil, si noroc cu Frau Merkel ca au ajuns la un consens. Daca era Sigmar Gabriel cancelar, Putin ar fi avut o sarcina mult mai usoara. In privinta AIIB si pe mine m-a luat cu transpiratie rece cand am auzit... pot sa imi imaginez niste motive ale Marii Britanii, dar nu sunt sigur ca sunt si intemeiate.
RăspundeAlexandru Lazescu - 03-25-2015
De obicei ma feresc sa raspund la comentarii care nu au nici o legatura cu subiectul discutiei. Insa abordarea in tenta "umoristica" a unor obsesii clasicizate ma face sa o fac de aceasta data. O fac pt a o informa pe semnatara rindurilor de mai sus ca acum poate dormi linistita: dupa demiterea justificata a fostei conduceri basiste situatia TVR s-a redresat spectaculos: audienta si relevanta televiziunii publice sunt la cote nemaiintilnite in trecut, independenta editoriala este o pilda pentru toate mass media autohtone, incasarile din publicitate au explodat si datoriile au scazut si ele in chip dramatic. Iata, daca identifici corect problemele solutiile sunt miraculos de simple!
RăspundeIMREH ISTVAN - 03-25-2015
De o vreme incoace Dl Lazescu scrie articole foarte unilaterale. Inteleg ca D-sul este ff fidel politicii cu Washington-nul si din aceasta cauza totul pare negru daca este vorba de adversarii americii. Suntem intr-o alianta si este bine sa ne comportam ca atare. Dar si englezii, francezii, germanii si altii sunt in aceeasi alianta cu noi. Si atunci ce se intampla? De ce acestia o "iau razna" si se comporta opus intereselor comune. Ar trebui explicat pitin mai fin acest lucru. Si lucrul cel mai frapant pt Dvoastra a fost comportamentul Angliei, cel mai fidel partener american. pentru mine nu este o noutate. cand interesele dicteaza este cu UE cand nu este insula britanica. De fapt marele Churchil, care ne-a vandut rusilor a spus ca "Anglia nu are prieteni, nu are dusmani, are doar interese". Atat si nu mai mult. Acelasi lucru este valabil si pentru SUA in politica cu UE. De cand europenii au impus embargoeul si schimbul comercial cu Rusia s-a redus, subit americanii au crescut cu 20-25% schimbul comercial cu Rusia. Nu inteleg despre ce vorbim pana la urma. Cine incalca embargoul?
RăspundeMaria V - 03-25-2015
Domnule Lazescu, aceasta complicata situatie geo-politica nu poate fi rezolvata decat prin numirea dvoastra ca manager la TVR si prin angajarea dlui Sorin Ovidiu pe functia de consilier financiar.
Răspundeprofesoru - 03-25-2015
Ideea de a izola CONCOMITENT Rusia si China e o fantezie geopolitica. Rezultatul ar fi autoizolarea Occidentului. Asa ca trebuie facuta o alegere. // In mod ciudat Occidentul se indarjeste impotriva Rusiei (rivalul mai slab, deci aliatul potential) si de aceasta situatie profita China, rivalul mai puternic. Din aceasta perspectiva participarea tarilor vest-europene la AIIB e o decizie iresponsabila.
RăspundeFelix - 03-24-2015
Sunt mereu uimit ca exista inca cetateni care au obsesia asta cu iudeo-masoneria mondiala...
RăspundeAndronache sorin - 03-24-2015
Dar stimate domnule alexandru lazescu,actiunile rusiei si chinei nu s au hotarat cumva pe la reuniuni ale grupurilor g20,sau cate or mai fi sau influnte ale masoneriei?stiti ca odata israelul ca sa ii faca pe evreii din maroc sa vina in israel,a finantat un partid extremist din maroc,care partid a declansat o campanie furibunda impotriva evreilor din maroc?cum comentati,asta?
RăspundeFLORIAN D. MIREA - 03-24-2015
Democratia occidentala polarizeaza fatalmente societatea, in timp ce regimurile de tip oligarhic si autoritar creeaza o unitate de monolit in jurul "iubitului conducator" si a regimului sau politic.
Răspunde